Marele praznic al Botezului Domnului a adunat, vineri, 6 ianuarie 2017, sute de credincioși, la Catedrala arhiepiscopală Înălţarea Domnului din Buzău, unde Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala Ortodoxă Mixtă Neagu Ionescu a Catedralei arhiepiscopale.
După citirea Sfintei Evanghelii, Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt de învăţătură, în care a evidențiat importanţa sărbătorii Bobotezei pentru creștini.
„Sărbătoarea de astăzi este un praznic împărătesc de o importanță covârșitoare pentru viața noastră spirituală, pentru că, an de an, se actualizează momentul sfințirii apelor, prin coborârea Domnului Hristos în râul Iordan, și minunea Teofaniei, adică a Arătării lui Dumnezeu, Cel în Treime închinat. Dacă în Vechiul Testament, Sfânta Treime a fost doar prefigurată, într-un fel sau altul (de pildă, primirea celor trei îngeri de către patriarhul Avraam, la stejarul Mamvri), pentru a le sugera oamenilor că Dumnezeu este Unul în ființă, dar întreit în Persoane, de această dată, la Botezul Domnului – și, mai târziu, la Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos, pe Muntele Tabor – Persoanele Sfintei Treimi: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, S-au descoperit în chip deplin. Avem motive să credem că nu numai Sfântul Ioan Botezătorul a trăit minunea descoperirii Preasfintei Treimii, ci toți cei prezenți, atunci, la râul Iordanului.
Cu prilejul binecuvântat al botezului practicat de Sfântul Prooroc Ioan, Dumnezeu-Tatăl a găsit de cuviință să dea mărturie despre Fiul Său cel iubit, prezentându-L lumii. De fapt, aici, este vorba de o dublă prezentare a Mântuitorului Hristos: una, din partea Sfântului Ioan Botezătorul, care L-a arătat oamenilor, zicând: «Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii» (Ioan 1, 29) – motiv pentru care sărbătoarea de astăzi este numită și «Epifania» –, iar cealaltă, din partea Părintelui ceresc Însuși, Care a confirmat identitatea dumnezeiască a Domnului Iisus, prin cuvintele: «Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit» (Matei 3, 17), în timp ce Duhul Sfânt, coborându-Se în chip ca de porumbel, a șezut deasupra creștetului lui Iisus, întărind mărturia Tatălui despre Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu, devenit Om prin nașterea Sa, mai presus de fire, din Sfânta Fecioară Maria; din această perspectivă, sărbătoarea Bobotezei este numită, în mod corect, «Teofania», adică Arătarea lui Dumnezeu Cel unic în ființă și întreit în Persoane“, a spus ierarhul locului.
Totodată, Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian a vorbit și despre darurile duhovniceşti aduse de apa sfinţită în această zi.
„În ceea ce privește actualizarea minunii sfințirii apelor și, implicit, a întregului univers, prin pogorârea Focului dumnezeirii în apa Iordanului, Biserica a rânduit ca, la această sărbătoare, spre finalul Sfintei Liturghii, să se săvârșească slujba de Sfințire Mare a Apei. Astfel, dreptcredincioșii creștini au bucuria să primească Aghiasma Mare, pe care o duc la casele lor și din care vor gusta, timp de opt zile, pe nemâncate, înainte de a lua anafură, având credința că, prin intermediul acestei ape sfințite, impregnate de harul Preasfântului Duh, se revarsă asupra lor binecuvântarea lui Dumnezeu, care aduce curățirea de păcate, alungarea duhurilor necurate și sfințirea vieții oamenilor“, a subliniat Arhipăstorul Buzăului și Vrancei.
Spre sfârșitul Sfintei Liturghii, soborul slujitorilor, în frunte cu Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ciprian, a oficiat, în pridvorul Catedralei, Sfinţirea cea Mare a Apei. După slujbă, toţi cei prezenţi au avut posibilitatea să ia Aghiasmă Mare, din patru vase de mari dimensiuni, care au fost pregătite încă din ajun și așezate în curtea locașului de cult.
