În Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti şi Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, Casa de Cultură din Odobești l-a omagiat, vineri, 15 septembrie 2017, pe Vasile Pascu, unul dintre cei mai importanți iconari și pictori din secolul XX.

Prezent la eveniment, Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, a ținut să amintească invitaților că Anul omagial are și rolul de a face o reparație morală celor care l-au mărturisit pe Hristos în timpul fostului regim, fiind condamnați pentru atitudinea lor creștină. Este și cazul pictorului omagiat la Odobești, care a fost arestat pe 16 decembrie 1970 și condamnat pe 6 aprilie 1971, „pentru săvârșirea infracțiunii de propagandă împotriva orânduirii socialiste”, la 10 ani de temniță. Din fericire, a fost grațiat prin Decretul 323/22 august 1972, însă, din cauza detenției și a muncii istovitoare, a trecut în lumea veșniciei pe 31 decembrie 1978. Propaganda însemna, de fapt, atitudinea sa împotriva ateismului, a distrugerii valorilor naționale, a scoaterii Religiei din Școală și a nerespectării sărbătorilor și tradițiilor creștine. Documentul principal care a stat la baza întocmirii dosarului penal a fost tocmai jurnalul său. Acest jurnal a fost recuperat de familie de la CNSAS și publicat în premieră, cu ocazia acestui moment omagial.

A pictat peste o sută de biserici din toate provinciile românești

Dacă există un pictor bisericesc despre care se poate spune că a înveșmântat cu chipuri de sfinți și cuvioși biserici din toate provinciile românești, acela este cu certitudine Vasile Pascu. În mai puțin de 40 de ani de activitate, a pictat în frescă peste o sută de lăcașuri de cult și peste o mie de icoane, opera sa fiind recunoscută și apreciată de cei mai autorizați specialiști de la jumătatea secolului XX. Ne referim la membrii Comisiei de Pictură Bisericească, arhitecții Victor Brătulescu și Dimitrie Ionescu-Berechet, fostul episcop Tit Simedrea și Părintele Sofian Boghiu – membru de seamă al Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim. De asemenea, a fost prețuit de episcopii Partenie Ciopron al Romanului, Nifon Criveanu al Hușilor, Antim Angelescu, Antim Nica, Teofil al Clujului, Tit Simedrea, Valerian Zaharia al Oradei și Justin Moisescu, Mitropolitul Moldovei.

A pictat în sate și cătune, în târguri și orașe, dintre care amintim aleatoriu bisericile din câteva localități mai cunoscute: Biserica „Precista” din Vaslui, Biserica „Sf. Dimitrie” din Bârlad, Biserica din Grumezoaia – Vaslui, Biserica „Sf. Ilie” din Brăila, Biserica „Sf. Ioan” din Vaslui, Biserica „Sf. Voievozi” din Bacău, Biserica „Sf. Mina” din Brăila, Biserica „Sf. Spiridon” din Galați, Biserica „Sf. Arhangheli” din Carei, Biserica din Horea – Maramureș, Biserica „Sf. Gheorghe” din Sadova, Biserica Domnească din Bârlad, Biserica „Sf. Spiridon” din Bârlad, Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Huedin, Biserica „Sf. Apostoli” din Panaci – Vatra Dornei, Biserica „Cuv. Paraschiva” din Buzău. După ani de muncă extenuantă, consacrarea a venit după pictarea Bisericii „Sf. Nicolae – Copou” din Iași – a cărei catapeteasmă era pictată de celebrul Corneliu Baba – și a paraclisului Schitului Bucium, metocul Mitropoliei Moldovei, unde a fost chemat în două rânduri chiar de mitropolitul Justin Moisescu.

A pictat biserica de piatră a Mănăstirii Nicula din județul Cluj

Nu este lipsit de importanță să adăugăm că biserica de zid a Mănăstirii Nicula din județul Cluj, locul unde are loc cel mai mare pelerinaj din România, a fost pictată de Vasile Pascu. Acest lucru s-a produs pe vremea când stareț era Părintele Serafim Măciucă, fostul stareţ al Schitului Sihastru şi unul dintre cei 35 de monahi mărturisitori arestaţi şi condamnaţi în 1955 de regimul comunist. La Iași, a pictat, în anii tinereții, catapeteasma bisericii Mănăstirii Bârnova, locul unde este înmormântat domnitorul putnean (vrâncean) Eustrație Dabija.

Momentul cultural și religios, deopotrivă, cu profunde semnificații identitare, a fost realizat cu sprijinul pictoriței Elena Bârhală, care a pus la dispoziția organizatorilor originalul jurnalului și tablourile păstrate cu sfințenie, așteptând patru decenii acest moment de reparație morală. Vorbind în numele familiei, pictorița Elena Bârhală a ținut să mulțumească preoților și Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ciprian, pentru că, prin gestul acestora, s-a produs reparația morală de care acest pictor mărturisitor avea nevoie.