Un alt document adoptat la Sinodul din Creta este Importanţa postului şi respectarea lui astăzi. El a fost discutat în 22 iunie 2016.
Textul conţine 9 paragrafe, iar printre subiectele tratate identificăm:
- Originea şi vechimea postului
- Legătura dintre post, rugăciune şi cult
- Modelul de postire şi cum putem atinge măsura desăvârşirii spirituale
- Principiul iconomiei aplicat la postire
- Postul înainte de Sfânta Împărtăşanie
Originea şi vechimea postului
Încă de la începutul documentului ni se precizează că postul este o poruncă dumnezeiască (1), aşa cum observăm din textul biblic de la Facerea 2, 16-17. Postul este descris ca cea mai bună expresie a idealului ascetic al Ortodoxiei şi, potrivit Sf. Vasile cel Mare, are aceeaşi vârstă ca şi omenirea, fiindcă el a fost instituit în paradis (1). Urmând linia canoanelor, Biserica Ortodoxă promovează postul în vederea mântuirii credincioşilor.
Legătura dintre post, rugăciune şi cult
Postul este prezent în Vechiul Testament, precum şi în Noul Testament. Textele biblice de la Deuteronom 9, 18; Isaia 58, 4-10; Ioil 2, 15; Iona 3, 5-7; Luca 4, 1-2; Marcu 1, 6; Faptele Apostolilor 13, 2; 14, 23; Romani 14, 21 stau mărturie în acest sens. În secolele următoare Înălţării Domnului la Cer a apărut o diversitate în ce priveşte numărul şi durata posturilor, fiind evidenţiată legătura indisolubilă dintre post şi cult (2).
Totodată, postul nu poate sta despărţit de rugăciune, pocăinţă, precum şi de o viaţă activă în sânul Bisericii. Pocăinţa fără post este nelucrătoare, ne transmite Sfântul Vasile cel Mare (3). Mai departe, Sfântul ne prezintă şi modul de postire, întrucât un post adevărat înseamnă îndepărtarea de rău, înfrânarea limbii, abţinerea de la mânie, îndepărtarea de pofte, de clevetire, de minciună, de jurământ strâmb. Lipsa acestora înseamnă un post bun. În toate acestea, postul este un lucru bun (3).
Modelul de postire şi cum putem atinge măsura desăvârşirii spirituale
Postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitorul Iisus Hristos a devenit pentru credincioşi un model de postire. Documentul subliniază caracterul hristocentric al postului, în special al Postului Mare, prin cuvintele Sfântului Grigorie Palama: Astfel, dacă posteşti, nu numai că vei pătimi şi vei muri împreună cu Hristos, dar vei şi învia şi vei împărăţi cu El în veşnicie; fiindcă devenit una cu El, prin participarea în asemănarea morţii Lui, vei fi părtaş învierii şi vei fi şi moştenitor al vieţii întru El (4).
IMPORTANŢA POSTULUI ŞI RESPECTAREA LUI ASTĂZI (Document oficial)
În continuare, observăm din textul actului adoptat că oricine doreşte să atingă măsura desăvârşirii spirituale trebuie să se ridice în mod corespunzător. Din moment ce asceza şi nevoința duhovnicească nu se sfârșesc în viaţa spirituală, trebuie să continuăm lupta duhovnicească a postului (5).
Principiul iconomiei aplicat la postire
Bisericile Ortodoxe locale au libertatea aplicării iconomiei în ceea ce-i priveşte pe credincioşii care întâmpină dificultăţi în postire. Aici ne referim fie la condiţiile de viaţă, de muncă, sau la eventuale probleme de sănătate etc. Deciziile adoptate în acest sens nu trebuie să diminueze însemnătatea postului (7 şi 8).
Postul înainte de Sfânta Împărtăşanie
Mai departe, documentul analizat semnalează faptul că sunt multe situaţii în care credincioşii sunt îndemnaţi să postească, de pildă în vremuri de ispită, pentru atingerea unui scop sfânt etc. Postirea înaintea primirii Sfintei Împărtăşanii este lăsată la atitudinea credincioşilor, dar este pusă în evidență obligativitatea ajunului liturgic, abstinența de la mâncare după miezul nopții care precede împărtășirea. Documentul pune în evidență cuvântul Sfântului Nicodim Aghioritul care spune: Deşi nu se rânduieşte postul înaintea Împărtăşirii de dumnezeieştile canoane; cei ce pot posti mai înainte de aceasta şi o săptămână întreagă bine fac (9).
Este pentru prima dată când un document adoptat la nivelul general al Bisericii menționează împreună toate posturile de peste an și le subliniază importanța duhovnicească, dincolo de folosul înfrânării de la mâncare.
Articol redactat în consultare cu Pr. Conf. Dr. Patriciu Vlaicu.
Sursa: basilica.ro
