Împlinirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost sărbătorită cu rugăciune la Focșani. În biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Piața Unirii, Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, a săvârșit joi, 24 ianuarie 2019, Sfânta Liturghie și slujba de Te Deum, în prezența a numeroși clerici și credincioși vrânceni.
La final, Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt despre importanța actului istoric de la 24 ianuarie 1859.
„Unitatea nu este doar rezultatul voinței oamenilor, ci este un dar al lui Dumnezeu, pe care Părintele ceresc îl oferă celor ce Îl iubesc și cred cu toată tăria în El. De aceea, nu este puțin lucru să participi la Sfânta Liturghie și la o astfel de slujbă de mulțumire adusă lui Dumnezeu, în zi de sărbătoare, când ne rugăm pentru odihna sufletelor celor cărora le datorăm libertatea, unitatea și demnitatea noastră ca popor, valori în care ei au crezut, pe care le-au cultivat, promovat și apărat cu prețul vieții”, a afirmat Arhiepiscopul Ciprian.
„Frățiile voastre, credincioșii vrânceni, sunteți îndreptățiți și îndatorați față de înaintași să cinstiți cum se cuvine această zi. Unirea de la 1859 s-a hotărât în cele două capitale, la Iași, pe 5 ianuarie, și la București, pe 24 ianuarie. Dar istoria mai reține ca important și un al treilea oraș, și anume Focșani. Din ce motiv? Pentru faptul că se situează exact la granița dintre cele două provincii și, mai mult decât atât, linia de demarcație, pe vremea aceea, păzită de grăniceri, trecea chiar prin mijlocul orașului; se vorbea de Focșanii Moldovei și Focșanii Munteniei”, a explicat Părintele Arhiepiscop.
„Locuitorii acestui oraș au avut încă de pe atunci vocația de a trăi împreună, moldoveni și munteni, și de a realiza, în spiritul credinței strămoșești, unitatea spirituală și chiar pe aceea politică. În decembrie 1858, era ales deputat de Focșani, pentru Adunarea Electivă de la Iași, cunoscutul avocat și om de cultură Mihail Kogălniceanu. El i-a reprezentat pe locuitorii acestui ținut în Adunarea Electivă, transmițând dorința lor de unitate, o dorință pe care ei deja o împliniseră oarecum pe plan local”, a subliniat Chiriarhul Buzăului și Vrancei.
„Un alt motiv îl constituie popasul pe care domnitorul Alexandru Ioan Cuza l-a făcut, în data de 5 februarie 1859, la Focșani. Coborând de la Iași, în drum spre București, a fost întâmpinat cu foarte multă dragoste și bucurie de mii de oameni, iar când a ajuns cu trăsura chiar pe linia Milcovului, i-a chemat pe cei doi grăniceri, un moldovean și un muntean, le-a zis să se îmbrățișeze ca frații și, apoi, să le transmită comandanților lor că, din acel moment, dispare granița dintre români, de la Focșani. De aici, Alexandru Ioan Cuza avea să-și continue drumul spre București, iar pe 6 februarie, era întâmpinat de către episcopul Filotei la Palatul episcopal din Buzău, unul dintre saloane chiar purtându-i numele”, a amintit Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian.
În soborul slujitor s-au aflat: Pr. Marian Gegea – consilier eparhial la Sectorul Cimitire, monumente și servicii funerare, Pr. Aurel Boțan – protopop al Protoieriei Focșani I, Pr. Oscar Frunză – protopop al Protoieriei Focșani II, Pr. Cristinel Popa – protopop al Protoieriei Panciu, Pr. Ioan Dragu – paroh al Parohiei „Sfântul Nicolae” – Stroe din Focșani, și Pr. Constantin Enoiu – paroh al Parohiei „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Focșani.
