În Sâmbăta Mare, 11 aprilie 2026, doamna Viorica Horia, mama Preasfințitului Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a fost condusă pe ultimul drum pământesc, în nădejdea Învierii și a vieții celei veșnice. Slujba înmormântării a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, și Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, în biserica Parohiei „Sfântul Nicolae” din municipiul Buzău. Din soborul de preoți și diaconi a făcut parte și părintele Marian Gegea, vicar administrativ al Eparhiei de la Curbura Carpaților.
La rânduiala de prohodire au participat membrii familiei îndurerate, clerici apropiați și numeroși credincioși veniți să își exprime compasiunea și să înalțe rugăciuni pentru odihna sufletului celei adormite.
Au fost adresate mesaje de condoleanțe din partea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, și a Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care l-au asigurat pe Preasfințitul Părinte Nichifor de sprijinul lor sufletesc în aceste clipe de vremelnică despărțire.
În cuvântul rostit la final, Părintele Arhiepiscop Ciprian a subliniat următoarele:
Doamna Viorica Horia a pătimit și dânsa, în ultimele zile, deodată cu Domnul nostru Iisus Hristos, însă, ca o fiică credincioasă a Bisericii lui Hristos, și-a încredințat, în cele din urmă, duhul în mâinile Biruitorului morții și Dătătorului vieții. Cu toții cunoaștem că, indiferent cât de lungă ar fi viața noastră pământească, la un moment dat va veni și clipa despărțirii sufletului de trup. Potrivit învățăturii Sfintei Scripturi, trupul se întoarce în pământul din care a fost luat, iar sufletul, la Dumnezeu, Care l-a dat; acesta are un început, dar nu are sfârșit, fiind nemuritor.
Slujba de prohodire sau a înmormântării este una de tânguire, dar nu atât pentru despărțirea sufletului de trup, cât pentru starea sufletului în care noi sperăm să se afle cel răposat. Ne exprimăm nădejdea că fiecare fiu al Bisericii care părăsește lumea aceasta va avea parte, Dincolo, de milostivirea lui Dumnezeu și va fi rânduit în ceata drepților, așa cum am cântat pe parcursul acestei slujbe. Este, totuși, o slujbă a speranței, a nădejdii că nu se sfârșește totul aici, odată cu așezarea trupului în pământul din care a fost alcătuit, ci că sufletul este nemuritor și va avea parte de Lumina lui Hristos. Dumnezeu să o odihnească!”
Născută la 11 noiembrie 1938, în comuna Barcea, județul Galați, doamna Viorica Horia, nepoată de preot, a urmat cursurile liceale în orașul Tecuci. De-a lungul vieții, a lucrat în domeniul contabilității, în cadrul mai multor instituții, împlinindu-și cu responsabilitate și discreție îndatoririle profesionale și familiale. A fost binecuvântată cu trei copii, dintre care unul s-a mutat la Domnul la frageda vârstă de 3 ani.
Sursa: doxologia.ro
