În Duminica a 32-a după Rusalii, 22 ianuarie 2017, paraclisul Catedralei Sfânta Cuvioasă Parascheva din Focșani a fost plin de credincioși, care au venit să primească binecuvântarea arhipăstorului lor. Sfânta Liturghie a fost săvârșită, în locașul de cult, de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, împreună cu un sobor de slujitori – preoți și diaconi. Grupul psaltic misionar Sfântul Roman Melodul al Eparhiei a dat răspunsurile la strană.
După citirea Evangheliei duminicale, care ne-a prezentat întâlnirea vameșului Zaheu cu Mântuitorul Iisus Hristos (cf. Luca 19, 1-10), ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură despre pocăință, ca mijloc de întoarcere a omului la Dumnezeu.
„În urma pocăinței vameșului Zaheu, el și toți membrii familiei sale au fost iertați, mântuiți și reintegrați în calitatea de fii ai lui Avraam sau fii ai credinței. De ce era nevoie ca Mântuitorul să pronunțe cuvintele: «Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia» (Luca 19, 9)? Pentru că toți membrii familiei lui Zaheu beneficiaseră de pe urma faptelor sale nedrepte și, în consecință, aveau nevoie și ei de îndreptare și iertare, prin ștergerea vinovăției de complicitate la faptele săvârșite de mai marele casei, de vreme ce și-au însușit bunuri dobândite pe nedrept, prin abuz de putere și furt.
Mântuitorul Hristos a dorit să săvârșească această minune, cu transformarea vameșului Zaheu dintr-un om rău într-un om bun, ca să ne învețe pe toți că, oricât ne-am îndepărta de Dumnezeu, prin diferite păcate, întoarcerea la Părintele ceresc este posibilă. Îmi amintesc, cu acest prilej, de afirmația vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania, într-una din frumoasele sale predici, cu privire la cele două extreme ale vieții spirituale, în care se poate afla, la un moment dat, omul: când ajungi în vârful muntelui, să ai grijă să nu amețești, iar când te afli pe fundul prăpastiei, să nu deznădăjduiești. Aceasta înseamnă că cel ce înregistrează anumite performanțe, de orice natură, nu trebuie să se încreadă în puterile sale, considerând, în mod eronat, că doar lui i se datorează totul, întrucât, ignorând ajutorul lui Dumnezeu, mândria îi poate copleși mintea și sufletul, determinându-l să cadă, iar căderea de la o astfel de înălțime va fi cumplită. Dimpotrivă, cel aflat, deja, pe fundul prăpastiei nu mai are de unde să cadă, însă, poate să spere în ajutorul lui Dumnezeu, în încercarea de a se ridica. Mântuitorul ne descoperă că, deși Zaheu se afundase în întunericul păcatelor ce l-au îndepărtat atât de Dumnezeu, cât și de semeni, totuși, în sufletul său, mai exista o licărire de speranță. Iar acea licărire a apărut în momentul în care a auzit că Iisus intrase în Ierihon; la curiozitatea și dorința sa de a-L vedea pe Domnul Hristos, Mântuitorul i-a răspuns, prin bunătate și iubire, arătate în disponibilitatea de a-i fi oaspete, în pofida faptului că mulțimile murmurau împotriva Sa“, a afirmat Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian.
Începute în 2002, lucrările de construire a catedralei din Focșani au avansat foarte mult, în ultimul an, prin acoperirea cu tablă de cupru a turlelor, realizarea arhitecturii, tencuirea, finisarea și vopsirea pereților exteriori. În perioada următoare, lucrările vor continua cu amenajarea interiorului locașului de rugăciune și dotarea cu toate obiectele de cult necesare.
