În Duminica a 5-a după Rusalii, 24 iulie 2016, Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, s-a aflat în mijlocul obștii de maici de la Mănăstirea vrânceană Lepșa. Alături de un sobor de preoți și diaconi și în prezența a numeroși credincioși, ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie în biserica nouă a așezământului monahal, cu hramurile: Izvorul Tămăduirii şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic misionar Sfântul Roman Melodul al Eparhiei.
Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură, în care a explicat pericopa evanghelică despre minunea vindecării celor doi demonizați din ținutul Gadarei (cf. Matei 8, 28-34; 9, 1).
„Trecând de cealaltă parte a Mării Galileii, în ținutul gadarenilor, Mântuitorul Hristos a dorit să le arate și celor din afara hotarelor Țării Sfinte, că Învățătorul din Nazaretul Galileii despre care auziseră și ei nu era un simplu prooroc, ci Însuși Dumnezeu, Care avea putere atât în cuvânt, cât și în faptă. De altfel, pretutindeni, pe unde a trecut, El Și-a confirmat cuvântul adresat oamenilor, cu fapta concretă, îndeosebi cu săvârșirea de minuni, așa cum L-au descris Sfinții Evangheliști, că «vindeca toată boala și toată neputința din popor» (cf. Matei 9, 35).
În al doilea rând, Domnul Hristos Și-a arătat iubirea Sa dumnezeiască față de cei ce sufereau pe nedrept, din pricina vrăjmașului diavol, care punea, uneori, stăpânire pe oameni, chinuindu-i cumplit. Astfel, El intervine în viața celor doi demonizați, vindecându-i, fără ca cineva să-I fi cerut acest lucru. De ce? Pentru a le reda libertatea anulată de puterea duhurilor necurate și a le restaura demnitatea umană știrbită de acțiunile lor posesive.
Din Sfintele Evanghelii, vedem că, pe vremea aceea, diavolul se manifesta în toată urâciunea sa, la propriu, îngrozindu-i pe oameni cu puterile sale malefice. Cu timpul, însă, pe măsură ce omul a progresat în știință și tehnologie, considerându-se civilizat, diavolul a devenit și el mai rafinat, iar aceasta se vede din noile sale metode de acțiune; nu-l mai sperie pe om, așa cum proceda în vechime, ci i se prezintă insidios, sub chipul celui ce vrea să facă binele, cu scopul viclean de a-i determina pe oameni să coopereze cu el.
De aceea, chiar dacă trăim în secolul al XXI-lea, să nu ne închipuim că «demonizații» au dispărut; dimpotrivă, ei s-au înmulțit, fiind favorizați și de fenomenul secularizării crescânde, care l-a făcut pe omul contemporan să se asemene tot mai mult acelui judecător dintr-o parabolă a Mântuitorului, «care de Dumnezeu nu se temea și de om nu se rușina» (Luca 18, 2). Așadar, demonizat poate fi considerat oricine săvârșește răul din plăcere, în mod conștient și liber, motivat doar de păcatele mândriei, invidiei și, mai ales, al urii față de semenii săi.
În al treilea rând, observăm că Mântuitorul îi mustră, din când în când, pe oamenii care se îndepărtează de Dumnezeu, dar nu o face prin cuvânt, ci prin îngăduința de a li se întâmpla anumite pagube materiale. Când le-a permis demonilor să intre în turma de porci, practic, Domnul Hristos le-a dat o lecție usturătoare gadarenilor, deoarece aceștia, uitându-L pe Dumnezeu, nu se mai ocupau de suflet, ci doar de lucruri materiale și trecătoare. În loc să se fi bucurat că Iisus i-a vindecat pe cei doi concitadini și, drept recunoștință, să-L fi invitat în cetate – așa cum procedaseră, oarecând, locuitorii cetății Sihar din Samaria (cf. Ioan 4, 40) – dimpotrivă, gadarenii «L-au rugat să treacă din hotarele lor» (Matei 8, 34). Singurii care au avut parte de iubirea vindecătoare a lui Hristos au fost cei doi demonizați, care, întorcându-se sănătoși la casele lor, au povestit tuturor cât bine le-a făcut lor Dumnezeu (cf. Luca 8, 39) și, astfel, au devenit mărturisitori ai dumnezeirii lui Iisus, printre locuitorii cetății Gadara“, a afirmat Întâistătătorul Eparhiei Buzăului și Vrancei.
După încheierea Sfintei Liturghii, copiii de la Atelierul de creație și teatru al Asociației Părinți pentru Ora de Religie Vrancea au interpretat piesa de teatru Eroii, primul zid și ultima speranță a neamului românesc, închinată eroilor din Primul Război Mondial. Reprezentația din această duminică a fost dedicată, în mod special, împlinirii a 99 de ani de la Bătălia de la Mărăști, care a început pe 24 iulie 1917, fiind urmată de victoriile de la Mărășești și Oituz.
