Hramul Parohiei vrâncene Vulturu de Sus

La sărbătoarea Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, joi, 7 ianuarie 2016, biserica Parohiei vrâncene Vulturu de Sus și-a prăznuit hramul. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. În continuare, s-a săvârşit o slujbă de pomenire pentru ctitorii locaşului de cult, dar şi pentru vrednicul de pomenire Arhiepiscop Epifanie Norocel, trecut la cele veşnice, în data de 7 ianuarie 2013. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic misionar „Sfântul Roman Melodul“.

La final, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a primit din partea parohiei o icoană cu Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul.

În cuvântul de învățătură, chiriarhul a precizat următoarele: „Sfântul Ioan Botezătorul, cu personalitatea lui covârșitoare și cu glasul său puternic, îi îndemna pe oameni să fie conștienți de faptul că s-a apropiat Împărăția cerurilor, prin nașterea în lume a lui Mesia cel prezis de prooroci, să se pocăiască și să renunțe la faptele lor rele. Acolo, pe malurile râului Iordan, veneau oameni din toate categoriile sociale ca să-i asculte cuvântul de învățătură și să-și mărturisescă păcatele, iar Sfântul Ioan îi boteza cu apă, ca o pecete a mărturisirii păcatelor. De menționat că acest botez nu avea ca efect iertarea păcatelor, ci era doar o încurajare spre pocăință, un semn văzut al faptului că omul a ajuns să conștientizeze starea sa de păcătoșenie, să-și mărturisescă păcatele și să ia hotărârea de a nu le mai repeta. De aceea, Sfântul Ioan Botezătorul le-a precizat: «Eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc» (Matei 3, 11). Botezul lui Ioan era, așadar, o prefigurare a Botezului creștin, instituit mai târziu de către Mântuitorul Iisus Hristos“, a explicat Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian.

Biserica Parohiei Vulturu de Sus a fost ridicată între anii 1864-1868. Cutremurele din 1977 şi, respectiv, 1986, au afectat grav locaşul de rugăciune, fiind realizate importante lucrări de consolidare şi restaurare, prin strădania preotului paroh, Eugen Ciorăscu, şi cu sprijinul enoriaşilor.

În timpul inundaţiilor din iulie 2005, biserica şi sala de mese a cantinei sociale din incinta bisericii parohiale au servit drept adăpost pentru sinistraţii din Vadu-Roşca, Năneşti, Măicăneşti şi Râmniceni. Alături de Crucea Roşie – Vrancea şi Armată, mulţi credincioşi din parohie şi alţi voluntari au pregătit hrană pentru sinistraţi. Din data de 1 mai 2007, respectiva cantină socială oferă o masă caldă, în fiecare zi de sâmbătă şi duminică, la aproximativ 100 de copii, alături de alţi oameni nevoiași. Cu ajutorul unor voluntari, hrana este dusă acasă și bătrânilor neputincioşi sau bolnavi la pat.