A sosit ocazia ca și cei 50 de elevi vrânceni, care au obținut rezultate deosebite la olimpiadele și concursurile școlare de Religie, să fie răsplătiți de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei cu o excursie culturală de trei zile (2-4 august 2024) în mai multe județe din Ardeal, cu găzduire în stațiunea Păltiniș, lângă Sibiu. Activitatea a fost coordonată de pr. Dan Necula, consilier eparhial la Sectorul Învățământ și activități cu tineretul, cu sprijinul dlor inspectori eparhiali Valentin Iancu și Ionuț-Romeo Sandu, precum și al drei prof. Elena-Nicoleta Toma, membră a SNFOR-ABV.
Călătoria a început din fața Catedralei Unirii din Focșani și a avut primul obiectiv chiar în Munții Vrancei, la Mănăstirea Lepșa din comuna Tulnici, loc de sihăstrie în secolele XVIII-XX, devenit așezământ de rugăciune și nevoințe pentru monahii, atât înainte, cât mai ales după anii comunismului. Trecerea în Ardeal a fost marcată prin vizitarea a două cetăți medievale: Cetatea Rupea din județul Brașov – ridicată pe dealul Cohalmului, pe mai multe niveluri, ca refugiu pentru locuitorii din zonă – și Cetatea Sighișoarei, cea mai adaptată la turismul zilelor noastre. Dacă la primul popas transilvan excursioniștii au luat o gustare oferită de Ceainăria Culturală din Buzău, la cel de-al doilea au admirat Turnul cu Ceas, piațetele fremătând de vizitatori, dar și de localnici, scările acoperite către Liceul Teoretic „Joseph Haltrich” și biserica din Deal.
Spre seară, prima etapă a excursiei s-a încheiat cu urcușul până la 1.442 m altitudine, în Păltinișul Sibiului, cea mai veche stațiune montană din țară, la una dintre pensiunile încăpătoare pentru toți cei care umpluseră la Focșani autocarul Centrului de Pelerinaje „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Buzău.
Ziua a doua a presupus, pentru început, o călătorie până în municipiul Alba Iulia, mai exact în Cetatea bastionară Alba Carolina, un loc plin de semnificații pentru poporul nostru. Tinerii plecați din orașul Unirii de la 1859 s-au transpus acum în acel an de poveste, 1918, când aici s-a înfăptuit și adăugarea Transilvaniei la desăvârșirea unității noastre naționale. Aici, elevii s-au închinat în Catedrala Arhiepiscopală a Reîntregirii, iar informații istorice au descoperit la Palatul Principilor Transilvaniei din marea cetate culturală.
O altă destinație de suflet a zilei a fost Mănăstirea Prislop, aflată în Țara Hațegului, de care se leagă – și în legendă, dar și în adevăr istoric – ostenelile și rugăciunile multor sfinți și credincioși care au căutat aici desăvârșirea, de-a lungul mai multor veacuri: Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana (secolul al XIV-lea) și Zamfira, fiica lui Moise Vodă al Valahiei (1529-1530) – considerați ctitori –, Sfântul Cuvios Ioan (de la Prislop), sihastru din secolul al XVII-lea, precum și starețul venit aici, după 1948, Mărturisitorul Arsenie Boca (1910-†1989), cunoscut ca „Sfântul Ardealului”, cu toate că autoritățile comuniste l-au alungat din această mănăstire, fiind apoi urmărit asiduu de către Securitate, pentru faptul că, în timpul slujirii sale ca ieromonah, propovăduia „Cărarea Împărăției”.
După prânz, nu a putut să lipsească din itinerariul zilei Castelul Corvinilor din municipiul Hunedoara – din nou, o atracție la nivel internațional a României –, care impresionează prin mărime și prin istoria impregnată în fiecare piatră sau cărămidă. Cei mai cunoscuți Corvini sunt regele Ungariei, Matthias Corvin (1458-1490), și tatăl său, voievodul transilvănean Ioan de Hunedoara (1441-1456), căsătorit cu contesa Elisabeta Szilágyi.
A treia zi a fost dedicată, dimineața, burgului Sibiu. Luând la pas această capitală europeană a multiculturalismului, după o perindare pe la Piața Mare, Turnul Sfatului, Piața Mică, Podul Minciunilor și Biserica Evanghelică „Sfânta Maria” (în stil gotic), grupul nostru a participat la Sfânta Liturghie duminicală, în Catedrala Ortodoxă Mitropolitană „Sfânta Treime”, ridicată între anii 1902-1906, în vremea Mitropolitului Ioan Mețianu (1899-1916).
Următorul popas a fost la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, loc de rugăciune de la poalele Munților Făgăraș, legat de Sfântul Voievod și Martir Constantin – ctitorul, precum și de doi duhovnici renumiți ai ei: Arsenie Boca (aceasta fiind prima mănăstire unde a fost stareț) și Teofil Părăian (1929-†2009). De asemenea, în parcul mănăstirii, a fost luat prânzul, pregătit la pachet. Nu departe, în municipiul Făgăraș, ultimul obiectiv a fost Cetatea medievală Făgăraș. Aflată în mijlocul orașului și înconjurată de un canal de apă, fortăreața este bine renovată și pusă în valoare, adăpostind Muzeul Țării Făgărașului – „Valer Literat”, cu un bogat patrimoniu de obiecte arheologice și de artă populară specifică zonei. Rolul ei în istorie a fost divers: de la cetate de apărare, considerată inexpugnabilă, în timpul Principatului Transilvaniei, garnizoană militară austro-ungară și apoi românească, până la închisoare comunistă și muzeu.
Călătoria s-a încheiat în seara zilei de duminică, 4 august, în același loc din Focșani, moment în care tinerii și-au exprimat bucuria și recunoștința pentru cele trei zile pline de istorie, cultură multietnică și spiritualitate de care au avut parte, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei.
Insp. Ionuț-Romeo Sandu
Sectorul Cultural și comunicații media
