„Via lui Dumnezeu, sădită în această lume, este însăși Biserica”, a spus Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, în cuvântul de învățătură referitor la Pilda lucrătorilor răi, care ne-a fost relatată în Evanghelia Duminicii a 13-a după Rusalii.
Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian a săvârșit, duminică, 3 septembrie 2017, Sfânta Liturghie, în Catedrala Arhiepiscopală „Înălțarea Domnului” din Buzău. Soborul de preoți și diaconi a fost format din slujitori ai locașului de cult: Pr. Cons. Ioan Șolea – Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios, Pr. Cons. Marian Gegea – Sectorul Cimitire, Monumente și Servicii Funerare, Pr. Sorin-Leonard Dinu și Pr. Ionuț Constantin. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala Ortodoxă Mixtă „Neagu Ionescu” a Catedralei Arhiepiscopale.
În omilia rostită cu acest prilej, Înaltpreasfinția Sa a precizat că via din parabolă este Biserica lui Hristos, având ca centru spiritual Sfânta Liturghie, iar „turnul de pază este reprezentat de ierarhia bisericească: episcopi, preoți și diaconi. Ei sunt, prin excelență, autoritatea spirituală și canonică rânduită de Părintele ceresc să vegheze și să privegheze, în așa fel încât cei ce constituie via lui Dumnezeu, respectiv dreptcredincioșii creștini, să rodească întru răbdare, sub îndrumarea lor duhovnicească”.
Totodată chiriarhul locului a evidențiat „legătura strânsă dintre via Domnului din Vechiul Testament, adică poporul ales, și via cea nouă, înnoită prin sângele lui Hristos, care este Biserica Sa de pe pământ, formată din cler și popor, ce trebuie să devină roditoare întru viața veșnică. Prin urmare, fiecare dintre cei ce constituie parte a viei are datoria să lucreze în duh evanghelic și să dobândească roadele pe care le vrea Dumnezeu de la noi; iar acestea nu sunt altceva decât darurile Duhului Sfânt, pe care le putem dobândi, numai dacă trăim o viață curată, smerită, în rugăciune și dragoste frățească unii cu alții”.
La final, Arhipăstorul Buzăului și Vrancei i-a îndemnat pe cei prezenți să se străduiască să fie lucrători buni în Biserica lui Hristos, cât mai uniți și solidari cu cei aflați în suferință și necazuri.
