Sâmbătă, 9 iulie 2016, a avut loc, în comuna vrânceană Vintileasca, cea de-a noua ediţie a Salonului Naţional de Literatură şi Artă pentru Copii şi Tineret, un eveniment cultural remarcabil, organizat în parteneriat cu Primăria Vintileasca, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea, Şcoala Gimnazială Regina Maria din Vintileasca, Şcoala Gimnazială Alexandru Vlahuţă din Focşani, Asociația Părinți pentru Ora de Religie (APOR) Vrancea, Colegiul Naţional Alexandru Vlahuţă din Râmnicu Sărat și Biblioteca Judeţeană Duiliu Zamfirescu din Focşani.

Evenimentul a fost găzduit de biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, prin bunăvoința părintelui paroh Nicolae Potop, şi a avut invitaţi de excepţie, oameni de cultură, scriitori, poeţi, ca de pildă: Pr. Conf. Dr. Gheorghe Holbea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București, Victor Gh. Stan – preşedinte al Uniunii Scriitorilor-București pentru Copii și Tineret, Marian Nencescu – doctor în filosofie, Silvia Chiţimia – doctor în etnologie şi arte vizuale, asist. univ. Ionuţ Butoi, regizorul Mihai Lungeanu, poetul George Precup, scriitorii Vasile Groza şi Raluca Tudor, profesorii Christian Crăciun, Petrache Plopeanu şi Ionuț Bercaru, precum şi editorul Valentin Ajder.

Sesiunea de comunicări ştiinţifice a fost deschisă de domnul Victor Gh. Stan, care a spus că „Dumnezeu a făcut din Vintileasca o lacrimă de lumină în geografia culturală a spaţiului românesc“, remarcând, totodată, faptul esenţial al implicării Bisericii în organizarea unui eveniment cultural de înaltă ţinută, dar şi sprijinul primarului localităţii şi al directorului şcolii, domnul Fănel Crucean. Domnia sa a mai adăugat că „Sfânta Biserică este întotdeauna în mijlocul oamenilor, pentru oameni, acolo unde există încredere în credinţa creştinortodoxă“ şi că „nimic nu se poate face pentru educaţia unei comunităţi fără dascal, fără preot şi fără primar“.

Profesorul Elena Fântâneru, definind adevăratul obiectiv al Salonului, a pornit de la poezia de extraordinară actualitate a lui Nichita Stănescu Din nou, noi, concluzionând că „tot ce se întâmplă aici este pentru că fiecare dintre noi are o misiune şi pentru că ne preocupă ceea ce se întamplă cu noi“.

Părintele Gheorghe Holbea a sustinut comunicarea cu tema Legea românească, credinţa creştină şi dragostea de neam, în care, pornind de la modelul Sfântului Antim Ivireanul, ierarh iubitor al neamului românesc, a analizat aceste trei coordonate ale neamului, aşa cum le mai trăim noi astăzi. Părintele profesor a arătat că numai păstrând conştiinta identităţii noastre mai putem avea comuniune şi continuitate, dar şi că numai în Biserică, în tinda mănăstirilor, în credinţa în Hristos, găsim taina prin care acest popor şi-a păstrat intacte limba, credinţa şi dragostea de neam.

Despre Antim Ivireanul a mai vorbit și filosoful Nencescu Marian, care a tratat tema Un moralist valah – Antim Ivireanul, iar Epoca brancovenească, începutul identităţii noastre culturale a fost tema comunicării susţinute de prof. Christian Crăciun, care a remarcat, printre altele, lipsa unei educaţii elementare, de bază, în ceea ce priveşte planul arhitectural al vieţuirii noastre în comunitate, ce are drept consecinţă aspectul arhitectural, adesea nefericit, de azi.

Ipostaze folclorico-poetice ale Sfântului Duh a fost tema comunicării doctorului în etnologie şi arte vizuale Silvia Chitimia, iar preşedintele Uniunii Scriitorilor-București pentru Copii și Tineret, Victor Gh. Stan, a susţinut comunicarea cu tema Dimitrie Cantemir, primul român membru al unei academii străine.

Între comunicări au fost lecturate mai multe poezii de către prof. Petrache Plopeanu, scriitorul Vasile Groza şi poetul George Precup.

Prof. Ionuţ Bercaru a vorbit despre ctitoria brâncovenească de la Bordeşti, biserică pictată de marele zugrav bisericesc Pârvu Mutu.

Ziua a fost încheiată cu o serată culturală susţinută de regizorul Mihai Lungeanu şi poeţii George Precup şi Vasile Groza.

Biblioteca Judeţeană Duiliu Zamfirescu a fost reprezentată de doamna director Teodora Fântânaru, care a fost alături, ca de obicei, de organizatorii evenimentelor culturale din spaţiul vrâncean şi care, sintetizând frumos ideile principale de românitate şi de cultură expuse de invitaţi, a înmânat profesorului Elena Fântâneru o diplomă de excelenţă și, în același timp, a făcut o donaţie de carte bibliotecii şcolii.

Cu adevărat remarcabilă este implicarea profesorului Fântâneru în ridicarea nivelului cultural al unei comunităţi, în creşterea comuniunii în interiorul acesteia, în împărtăşirea frumosului şi autenticului, motiv pentru care a mai primit încă două diplome de la domnul Victor Gh. Stan, dar şi un dar simbolic de la o generaţie anterioară de elevi.