În ziua de ajun a praznicului Schimbării la Față a Domnului, luni, 5 august 2024, a fost sărbătorit hramul principal al capelei Mausoleului Eroilor din Primul Război Mondial de la Mărășești, prin săvârșirea Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei.
Ierarhul a slujit împreună cu un sobor de șase clerici: pr. Ion Chiorbeacă, pr. Valeriu-Cristian Popoviciu și pr. Dan Necula, consilieri eparhiali, pr. Cristinel Popa, protopop al Protoieriei Panciu, respectiv arhidiaconii Daniel Dumitrică și Laurențiu Manea. În continuare, s-a oficiat Parastasul pentru eroii neamului, în edificiul închinat lor la Mărășești, locul unde, în vara anului 1917, s-au purtat ample și decisive bătălii pentru soarta țării noastre în Primul Război Mondial. De asemenea, au fost pomenite fondatoarele și membrele Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române (SONFR) care au contribuit la realizarea monumentului comemorativ vrâncean. Răspunsurile la strană au fost date de Corul Psaltic Misionar „Sfântul Roman Melodul” al Eparhiei.
Printre invitații la eveniment s-au aflat: pr. Marian Gegea, vicar administrativ eparhial, membrele active ale SNFOR-ABV, în frunte cu dna președinte Neluța-Mirela Furtună, pr. dr. Florin Țuscanu, cercetător istoric și bibliofil, ca delegat din partea Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, consilieri eparhiali, protoierei, monahi și preoți buzoieni și vrânceni, oficialități județene și locale, dar și grupuri de copii îmbrăcați în portul popular.
Pr. Florin Țuscanu a susținut o prelegere în care a scos în evidență faptul că, în acest an – după ce în 2023 s-a celebrat centenarul punerii pietrei fundamentale a Mausoleului de la Mărășești –, se comemorează un secol de la depunerea osemintelor eroilor români în criptele amenajate pentru ei în interiorul edificiului, în mijlocul cărora se află sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, cel intrat în legendă pentru rostirea cuvintelor: „Pe aici nu se trece!” – deviza care i-a însuflețit pe apărătorii patriei în luptele grele duse aici.
„Vorbind despre străbunii noștri eroi, putem spune cu certitudine că au avut două idealuri: unitatea și libertatea. Pentru acestea s-au jertfit sute de mii de ostași români în Primul Război Mondial. Dacă noi, astăzi, suntem aici uniți în rugăciune, sub stindardul tricolor – un arbore al libertății –, avem această îndatorire de a nu-i uita, pentru că seva acestui neam este sângele eroilor” – a menționat preotul cercetător invitat.
În cuvântul adresat celor prezenți, Părintele Arhiepiscop Ciprian a subliniat eforturile depuse de slujitorii Bisericii, bunii creștini și, în special, de membrele SNOFR din perioada interbelică pentru zidirea celui mai mare sanctuar din țară.
„Ctitorii acestui mausoleu s-au gândit să dea o denumire semnificativă bisericii ce urma să se construiască la Mărășești: «Biserica Neamului», în cinstea tuturor bunilor creștini ai poporului nostru. Aceasta au dorit femeile ortodoxe nu numai cu gândul, ci și cu fapta, ca aici să se fi aflat o biserică măreață, având semnificația de astăzi a Catedralei Naționale de la București. Aici s-a pus începutul ei, în mod simbolic, ca dorință, dar s-a și realizat parțial. Vitregia vremurilor a făcut ca acel proiect de catedrală să se reducă la dimensiunea mausoleului actual și în interior să se amenajeze paraclisul cu hramurile «Schimbarea la Față» și «Învierea Domnului». Nu întâmplător au ales aceste hramuri, pentru că la ambele praznice vorbim despre «Lumina lui Hristos care luminează tuturor». Ea a luminat și calea celor care au luptat pe front, nu pentru a cotropi vreun alt neam, ci pentru a apăra moștenirea încredințată lor de strămoși; ca și ei, la rândul lor, să ne încredințeze nouă aceeași moștenire teritorială, culturală și spirituală – una cu nimic mai prejos decât a celorlalte popoare” – a spus Înaltpreasfinția Sa, amintind și despre pomenirea din această zi a Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamț.
Lucrările de construire a Bisericii Neamului la Mărășești au început pe 6 august 1923 și s-au încheiat în data de 18 septembrie 1938, atunci când mausoleul actual a fost inaugurat de către regele Carol al II-lea și sfințit de către Episcopul Lucian Triteanu al Romanului (1923-1947).
Insp. Ionuț-Romeo Sandu
Sectorul Cultural și comunicații media
