Există experiențe care nu se încheie odată cu ultima zi de tabără. Ele rămân cu noi și continuă să ne schimbe, puțin câte puțin, chiar și după ce ne întoarcem acasă. În această vară, noi, trei tinere voluntare ale Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, Raluca-Maria Tănase, Antonia Grama și Andreea Bizadea, am avut bucuria de a participa la Tabăra Nemțișor 2026, datorită sprijinului oferit de Sectorul Învățământ și activități cu tineretul, coordonat de părintele consilier Dan Necula.
Pentru această oportunitate îi aducem aleasă mulțumire Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ciprian, a cărui grijă și deschidere față de activitățile dedicate tinerilor ne oferă șansa de a participa la experiențe care ne formează, ne apropie de Biserică și ne încurajează să fim, la rândul nostru, mai implicate în viața comunității. Pentru noi, cele câteva zile petrecute la Tabăra Nemțișor 2026 au fost o experiență pe care o vom purta mult timp în suflet. Am ajuns în Poiana Prieteniei cu emoții și cu dorința de a cunoaște oameni noi. Fără să ne dăm seama, locul și oamenii pe care i-am întâlnit au transformat aceste zile într-o experiență de neuitat. Am plecat cu prietenii sincere, cu amintiri frumoase și cu răspunsuri la întrebări pe care fiecare tânăr și le pune, mai devreme sau mai târziu.
Tema taberei – „Prietenia și iubirea în viața tinerilor. Merită să aștepți?” – a fost prezentă în fiecare zi prin sesiunile și discuțiile la care am participat. Dialogurile deschise cu preoții moderatori prezenți în tabără ne-au ajutat să privim mai atent felul în care înțelegem prietenia, iubirea și răbdarea. Am descoperit că lucrurile care au cu adevărat valoare au nevoie de timp pentru a se așeza și pentru a crește. La început, întrebarea „Merită să aștepți?” părea doar tema taberei. La plecare, însă, răspunsul a venit firesc pentru fiecare dintre noi: da, merită să aștepți!
Poiana Prieteniei și-a purtat numele în cel mai frumos mod. Am întâlnit tineri din diferite colțuri ale Moldovei, am cântat împreună, am împărtășit povești și am descoperit cât de repede se pot lega prietenii atunci când oamenii care împart aceleași valori se întâlnesc. Ne-am bucurat să contribuim și noi la atmosfera taberei printr-un moment artistic pregătit cu mult drag.
Un loc aparte în amintirile noastre îl ocupă pelerinajul pedestru la mănăstirile din apropiere. Drumul parcurs împreună ne-a oferit timp pentru liniște, pentru conversații și pentru a privi cu mai multă atenție frumusețea locurilor prin care am trecut. Nici nopțile petrecute în cort nu vor fi uitate prea curând. Deși frigul și-a făcut simțită prezența, acum ne amintim de acele seri cu zâmbetul pe buze. Au fost clipe care ne-au apropiat și care au făcut parte din farmecul acestei experiențe. Poate că acesta este cel mai frumos lucru pe care l-am învățat la Nemțișor: să prețuim mai mult lucrurile mici, cele pe lângă care trecem atât de ușor în viața de zi cu zi. O conversație sinceră, un cântec cântat împreună, un drum parcurs alături de ceilalți, o seară petrecută sub cerul liber sau bucuria de a cunoaște oameni care, în doar câteva zile, au devenit prieteni. Tocmai aceste momente rămân cu adevărat în suflet.
Le mulțumim tuturor celor care au făcut posibilă această tabără și au pus suflet în fiecare activitate, fie că a fost vorba despre sesiunile de discuții, organizarea pelerinajului sau grija cu care ne-au însoțit pe parcursul acestor zile. Dacă vom mai avea ocazia, ne vom întoarce cu drag și anul viitor. Pentru noi, Poiana Prieteniei a devenit mai mult decât locul în care s-a desfășurat o tabără. A devenit locul în care am învățat că prieteniile adevărate se construiesc firesc, că lucrurile valoroase merită așteptate și că, de multe ori, cele mai importante amintiri se nasc din cele mai simple momente.
Ne întoarcem acasă convinse că experiența trăită la Nemțișor nu se va opri aici. Tot ceea ce am învățat, am descoperit și am trăit în aceste zile ne va inspira în activitățile și taberele pe care le vom desfășura, ca voluntare, în cadrul Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei. Ne dorim ca bucuria comuniunii, frumusețea prieteniilor și modelele de organizare întâlnite aici să se regăsească și în proiectele dedicate tinerilor din Eparhia noastră.
La final, îi mulțumim din suflet Înaltpreasfințitului Părinte Ciprian pentru binecuvântarea, încrederea și sprijinul oferite, precum și pentru grija părintească și deschiderea constantă față de activitățile dedicate tinerilor. Mulțumim, de asemenea, Sectorului Învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei pentru oportunitatea de a participa la această experiență și pentru încrederea acordată.
Plecăm de la Nemțișor cu sufletele mai bogate, cu prietenii care vor dăinui și cu dorința de a pune în slujba celorlalți tot ceea ce am învățat aici. Credem că aceasta este cea mai frumoasă continuare a experienței trăite în Poiana Prieteniei: să ducem mai departe, în mijlocul tinerilor din Buzău și Vrancea, bucuria, comuniunea și valorile pe care le-am descoperit în aceste zile.
Andreea Bizadea
Elevă la Colegiul Național „Al. I. Cuza” Focșani
Voluntară a Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei
