Unirea Principatelor Române a fost sărbătorită vineri, 24 ianuarie 2020, la Catedrala „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din municipiul Focșani, unde Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, a săvârșit Sfânta Liturghie și slujba de Te Deum. La evenimentul religios au participat reprezentanți ai autorităților locale, cadre militare, clerici și numeroși credincioși focșăneni.
Din sobor au făcut parte părinți consilieri eparhiali, protoierei, slujitorii lăcașului de cult, precum și alți preoți și diaconi. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala Ortodoxă a Catedralei „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.
„Numai în măsura în care vom prețui valorile creștine și naționale, pentru care au murit generații de români, vom fi în stare să ne păstrăm unitatea, integritatea și suveranitatea”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian, în cuvântul de învățătură referitor la semnificația zilei de 24 ianuarie 1859.
„La împlinirea acestui vis au contribuit adevărați români, bărbați credincioși și curajoși din toate categoriile sociale, sub îndrumarea și purtarea de grijă a Bisericii. Atunci când s-a ivit contextul internațional, prin pronia lui Dumnezeu, românii au avut înțelepciunea să se unească unii cu alții și să își realizeze visul de veacuri, pe care îl anunțase încă din 1600 voievodul Mihai Viteazul al Țării Românești. Secolul al XIX-lea, însă, a fost timpul împlinirii noastre ca popor vrednic să pună bazele unui stat român modern. Și aici și-au adus contribuția reprezentații perioadei pașoptiste, adevărați luptători pentru idealurile sfinte ale unui popor: dreptate, unitate, frățietate, credință și neam. Astfel, a binecuvântat Dumnezeu ca, la Iași, în 5 ianuarie 1859, Adunarea electivă, sub președinția Mitropolitului Sofronie Miclescu al Moldovei, să îl aleagă domnitor al viitoarei țări unite, care avea să dobândească numele de România, pe Alexandru Ioan Cuza. Această alegere așteptată de mulți a fost salutată cu bucurie și speranță și la București, iar acolo, cel care avea să insufle deputaților din Adunarea electivă gândul de a alege pe același domn și în Țara Românească a fost Mitropolitul Nifon Rusailă [în data de 24 ianuarie 1859, n.n.].
De aceea, astăzi, în această catedrală, ne-am rugat lui Dumnezeu pentru odihna făuritorilor Unirii de la 1859, dar, totodată, trebuie să ne amintim de cei ce au inspirat curaj și credință acelor adevărați bărbați de stat care s-au ostenit – și Dumnezeu le-a ajutat – ca să ducă la bun sfârșit un ideal plănuit de veacuri. Așa se face că a trebuit să ne aducem aminte de numele celor doi mitropoliți ai Moldovei și Țării Românești, precum și de numele Episcopului Filotei al Buzăului. În data de 6 februarie 1859, după ce, mai întâi, Alexandru Ioan Cuza a fost primit cu flori și bucurie în Focșani, Episcopul Filotei l-a întâmpinat pe domnitor în Palatul episcopal de la Buzău”, a menționat Înaltpreasfinția Sa.
Ierarhul a arătat cât este de important să rămânem uniți în credință și în iubirea de patrie și de neam.
„Dumnezeu a ascultat rugăciunile tuturor strămoșilor noștri care au tânjit după trăirea acelui moment deosebit de semnificativ și pe care noi îl omagiem în această zi de sfântă sărbătoare. Însă ceea ce trebuie să învățăm din lecția pe care ne-au oferit-o înaintașii noștri este dorința de a rămâne uniți în dreapta credință strămoșească și în iubirea de patrie și de neam. Nu este suficient doar să evocăm momentele importante din istoria poporului român, ci să ne străduim să apărăm moștenirea pe care am primit-o și să lăsăm această moștenire copiilor și nepoților noștri nealterată și neștirbită. Pentru că ar fi cea mai mare lipsă de recunoștință față de înaintași dacă nu ne străduim să fim uniți, să păstrăm cu adevărat această moștenire și să o transmitem mai departe”, a subliniat Arhipăstorul Buzăului și Vrancei.
Chiriarhul locului a mai amintit că Biserica se străduiește să insufle și generației tinere de astăzi dragostea de patrie, de credință și de neam.
„Numai în măsura în care vom prețui valorile creștine și naționale, pentru care au murit generații de români, vom fi în stare să păstrăm unitatea neamului, integritatea teritorială și suveranitatea acestei țări și, de asemenea, ne vom învrednici să fim pomeniți, la rândul nostru, de copiii și nepoții acestui neam. Poporul român a trebuit să fie răstignit de multe ori de-a lungul istoriei sale, dar Dumnezeu nu l-a lăsat, ci l-a ajutat în momentele cele mai grele, atunci când a dat dovadă de jertfă pentru apărarea credinței, demnității și unității sale. Să îi cinstim pe înaintași, dar să privim cu foarte mare luare aminte la copiii și nepoții noștri, pentru că ei vor duce mai departe stindardul credinței și demnității poporului român.
Dumneavoastră, credincioșii din Vrancea, aveți o vocație specială de la Dumnezeu: să dați exemplul unei viețuiri în unitate și în comuniune de iubire și credință în Hristos, să iradiați către toate hotarele țării iubire și unire”, a încheiat Arhiepiscopul Ciprian.
La finalul slujbei de Te Deum, toți cei prezenți au cântat Imnul Național „Deșteaptă-te, române!”, dar și o serie de piese patriotice și religioase: „Hora Unirii”, „Imnul Eroilor”, „Pui de lei” și „Apărătoare Doamnă”.
