Cu prilejul Zilei Universale a Iei, Asociația Femeilor Ortodoxe din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei a organizat, cu binecuvântarea Chiriarhului locului, două evenimente cultural-artistice în Focșani și în Buzău.
Astfel, la Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani, Asociația Femeilor Ortodoxe a desfășurat, în parteneriat cu Primăria Focșani, Centrul Cultural Vrancea și Ansamblul Folcloric „Țara Vrancei”, evenimentul Ia, veșmântul sufletului românesc, având drept punct central dialogul dintre președinta Asociației, doamna Ana Săcrieru, și invitatul de onoare, etnologul Ion Cherciu, dialog prilejuit de ultima lucrare a acestuia, Ia românească, vestmânt, strai, podoabă.
Momentele artistice de mare finețe interpretativă și autenticitate au fost realizate de prof. Maria Murgoci, de Ansamblul Folcloric „Țara Vrancei” și de Grupul folcloric „Cetina”.
La manifestare au fost invitate și doamne din Buzău, membre ale Asociației, unul dintre momentele artistice fiind susținut de prof. Mariana Țicleanu.
Sub același titlu, dar în parteneriat cu Muzeul Județean Buzău, a fost organizat același eveniment, în seara zilei de 24 iunie 2021, la Ceainăria Culturală din municipiul Buzău, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei.
Din partea Muzeului Județean Buzău au susținut prelegeri doamna Raluca Brașoveanu, muzeograf, și domnișoara Doina Ciobanu, doctor în Istorie. De asemenea, prof. Mariana Țicleanu a prezentat câteva momente artistice, prin interpretarea unor doine vechi românești.
În cadrul evenimentelor, a fost lansată și ultima carte a etnologului Ion Cherciu, Ia românească, vestmânt, strai, podoabă, o bijuterie a genului, o carte unică despre istoria frumuseții principalului obiect vestimentar al poporului român.
Autorul a plecat de la observația că ia reprezintă, pentru lumea românească, o axis, o osie aflată în inima gintei, ea fiind, în istoria națională, vestmântul, în accepțiunea sa generală, moștenită din latină, straiul, pentru omul de rând, și, în varianta de sărbătoare, cea mai aleasă podoabă, fie că o îmbrăca femeia de rând, fie doamna țării. Pe baza unei ilustrații din cele mai autorizate surse, cititorul este invitat să constate că, în trecutul nostru, ia a reprezentat constanta vestimentației românești; tablourile votive din ctitoriile voivodale sau din cele înălțate de boieri și de marii dregători, mărturiile arheologice și alte categorii de artefacte din Evul Mediu arată că, de la varianta simplă, până la cămașa cu mâneca răsucită, ia este aceeași, diferențierile de clasă socială fiind vizibile doar la nivelul decorului și al materialelor cu care se executa broderia artistică. Așteptată cu mult interes de membrele șezătorilor din țară, îndrăgostite de ia de Vrancea, cartea este un adevărat regal etnologic și de artă populară, într-o ediție bilingvă română-engleză, ce apare la Editura Pim din Iași și poate fi obținută doar pe bază de precomandă.
Președinta Asociația Femeilor Ortodoxe din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, doamna Ana Săcrieru, a explicat semnificațiile titlului acestor două evenimente: „Frumusețea iei românești, pe o care o celebrăm astăzi, este legată de calitatea ei esențială de a fi cămașa sufletului românesc. Așadar, nu trebuie să uităm că frumusețea sufletului românesc precede frumusețea veșmântului său și, de aceea, de câte ori ne mândrim cu ia noastră românească, să avem în vedere că și sufletul românesc trebuie păstrat la fel de curat și frumos. Doamnelor din toate șezătorile locale le amintim că nu este mai puțin importantă creșterea frumoasă și deplin românească a sufletelor copiilor noștri decât frumusețea cusăturilor pe care le duc mai departe. Altfel, degeaba noi, mamele românce, coasem ii frumoase, dacă sufletele copiilor sunt fărâmate de ideologii străine frumuseții sufletului românesc”.
Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a felicitat Asociația Femeilor Ortodoxe pentru manifestările cultural-artistice realizate și a atras atenția asupra importanței covârșitoare a ocrotirii sufletelor copiilor români, ca unic temei al existenței viitorului neamului românesc.
