Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, prin Sectorul Cultural-educațional, a organizat joi, 1 iulie 2021, o vizită culturală la Iași pentru 55 de beneficiari, copii și tineri din Protoieriile Focșani I, Focșani II și Panciu, care s-au implicat în proiectele catehetice și educaționale derulate de Centrul Eparhial și de Asociația Femeilor Ortodoxe, profesori de Religie și clerici.
Municipiul Iași se remarcă printr-un farmec aparte în peisajul turistic românesc, pe de o parte, fiind unul dintre cele mai frumoase orașe de la noi din țară, iar pe de altă parte, un adevărat leagăn al culturii române, cu o tradiție veche strâns legată de evenimentele ce au schimbat, de-a lungul vremurilor, soarta țării.
Primul obiectiv turistic pe care l-am vizitat în orașul celor șapte coline a fost Palatul Culturii, emblema absolută a orașului, un punct de reper amplasat într-o zonă îndrăgită de locuitori și turiști deopotrivă. Palatul Culturii este o clădire impunătoare, cu o arhitectură deosebită și o istorie pe măsură. Construcția Palatului Culturii a fost un proiect ce s-a desfășurat pe perioada a două decenii, lucrările fiind întrerupte de Primul Război Mondial. Edificiul a fost finalizat pe 11 octombrie 1925 și inaugurat un an mai târziu, de către Regele Ferdinand al României. Ca stil arhitectural, Palatul Culturii poate fi încadrat în cel neogotic flamboyant, cu o multitudine de detalii ornamentale absolut uimitoare. Aripile exterioare au fost împodobite cu statui de arcași care stau de strajă, iar lateralele sunt transformate în două intrări de forma unor turnuri cu boltă.
Palatul Culturii este structurat în 298 de camere și ocupă o suprafață totală de aproximativ 36.000 mp. Fațada clădirii are 92 de ferestre, iar mansarda cuprinde alte 36.
La Palatul Culturii, sediul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, am vizitat patru muzee: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Moldovei și Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”.
La Muzeul de Istorie al Moldovei, care este situat la parter și are patru secții: preistorie și istorie veche, istorie medievală, istorie modernă și istorie contemporană, ni s-au prezentat principalele aspecte ale dezvoltării comunităților din zonă, din paleolitic până la cel de-Al Doilea Război Mondial. Aici am putut admira obiectele folosite de locuitorii din zona Moldovei în principalele activități cotidiene: agricultură, viticultură, creșterea animalelor, pescuit, vânătoare, apicultură. De asemenea, am văzut interioare de case țărănești, instalații folosite pentru olărit, țesut, prelucrarea lemnului, colecții de măști, precum și costume populare. Multe dintre aceste exponate au mai bine de 100 de ani vechime.
În Muzeul de Artă, care se află la etaj, am descoperit cea mai veche pinacotecă din țară, ce a ființat pe lângă prima universitate modernă românească din 1860. Muzeul cuprinde 24 de săli pentru expoziții permanente, dispuse în trei galerii (Galeria de artă universală, Galeria de artă românească modernă și Galeria de artă contemporană), și are un patrimoniu artistic care însumează peste 6.000 de opere, dintre care 2.600 sunt lucrări de pictură, aproape 2.500 de grafică și 470 de sculptură.
Muzeul Științei și Tehnicii, care se găsește la parterul Palatului, înființat în 1955, ne-a încântat privirea și imaginația prin cele 4 secții ale sale: energetică, telecomunicații, mineralogie-cristalografie, înregistrarea și redarea sunetului.
În afara celor patru muzee, Palatul Culturii din Iași mai are câteva elemente de interes turistic, care nu au rămas neobservate. Unul dintre acestea este Sala Gotica, unde am admirat mozaicul ce reprezintă un „bestiarum” medieval (grifoni, acvile bicefale, lei). Apoi a urmat Sala Voievozilor, la etajul I, unde am descoperit portretele domnilor Moldovei și ale regilor României, începând de la Decebal și Traian, precum și picturi realizate de pictorul Ștefan Dimitrescu și de elevii săi.
După ce am făcut câteva fotografii în fața Palatului Culturii, unde se află statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, încadrată de două tunuri Krupp – trofee din timpul Războiului de Independență, cucerite de Regimentul de Dorobanți din Copou și donate de Regele Carol I –, am luat prânzul, savurând bunătățile oferite de Ceainăria Culturală din Buzău.
În timp ce am străbătut Platoul de Aur, ne-am închinat la Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”, care a fost construită de Ștefan cel Mare, în anii 1491-1492, fiind astăzi cea mai veche biserică din Iași, cu un exterior ce nu a putut rămâne neobservat.
Drumul nostru a continuat către Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”, care este cea mai frumoasă ctitorie a Domnului Țării Moldovei, Vasile Lupu, fiind construită în 1637-1639. Înfățișarea mănăstirii este unică, datorită ornamentelor exterioare, care acoperă întreaga clădire și care au fost inițial aurite.
Un alt popas duhovnicesc a fost la Catedrala Mitropolitană, unde ne-am închinat la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, aduse aici de la Mănăstirea „Trei Ierarhi”, în anul 1889, fiind un izvor de speranță și mângâiere sufletească atât pentru clerici, cât și pentru credincioși.
Printre obiectivele vizitate s-a numărat și Grădina Botanică – înființată la Iași, în anul 1856, de către medicul și naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop și om de cultură. Gradina Botanică din Iași se întinde pe o suprafață de 105 hectare, fiind una dintre cele mai mari astfel de grădini din lume.
Din itinerariul nostru nu a lipsit nici Grădina Copou, cel mai vechi parc din Iași. Sub Grigore Ghica, cunoscut ca un domnitor priceput și blând, căruia îi plăcea relaxarea, a fost ridicat la Copou un foișor de odihnă în stil turcesc; acestui domnitor îi revine meritul de a fi introdus Copoul în atenția boierilor, obișnuiți până atunci cu plimbările la Bucium și Galata. Deoarece nevoia de o grădină publică persista, lucrările de amenajare a parcului au început în 1833, sub îndrumarea domnitorului Mihail Sturza. Centrul parcului este decorat cu „Obeliscul cu lei” (sau „Monumentul Legilor Constituționale”), ridicat după planurile lui Gheorghe Asachi, în cinstea generalului rus Pavel Kiseleff și a reformelor introduse de acesta în Moldova.
Lângă obeliscul cu lei odihnește „Teiul lui Eminescu”, arbore îndrăgit de poet, ce „capătă valoarea unui monument viu, cel mai prețios, poate, din câte s-au închinat marelui poet”. Teiul uriaș, bătrân de 100 de ani, își deschide florile în fiecare primăvară. Ani la rând, această zonă era des vizitată de Mihai Eminescu și iubita sa, Veronica Micle, fiind o mărturie nescrisă a iubirii lor și un simbol romantic al Iașului.
Concluziile zilei se regăsesc în celebrele cuvinte ale marelui istoric Nicolae Iorga: „Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde… În conștiința lui națională ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei”.
Pr. Insp. Dan Necula
Biroul Catehizare, învățământ și activități cu tineretul
