De mai bine de un deceniu, ziua de naștere a marelui poet Mihai Eminescu, 15 ianuarie, reprezintă Ziua Culturii Naționale. Și nu întâmplător, întrucât el este făuritor al limbii literare și apărător al valorilor naționale. El considera limba națională un dar moștenit de la înaintași în patrimoniul spiritual al neamului, poate cel mai de preț, în care ne exprimăm identitatea și continuitatea, în care Îl chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, ne plângem dorurile și ne alintăm pruncii, ne descriem locurile natale și ne cântăm doinele.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ciprian, Asociația Femeilor Ortodoxe din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, în colaborare cu Sectorul Cultural-educațional al Eparhiei, prin implicarea unor parohii și instituții de învățământ și cultură, a desfășurat sâmbătă, 15 ianuarie 2022, o serie de manifestări religioase și cultural-artistice, după cum urmează: Eminescu – poetul național, veșnic actual (organizator: dna Cristina Lățcan, în parteneriat cu Casa de Cultură „Leopoldina Bălănuță” din Focșani); Drag și dor din suflet de copil (organizator: dna Veronica Potop, în parteneriat cu Parohia Neculele, județul Vrancea); Omagiu de suflet poetului național (organizator: dna Cristina Rotărescu, în parteneriat cu Parohia Pogonele și cu Școala Gimnazială Pogonele, județul Buzău); Eminescu – Luceafărul poeziei românești și apărătorul Ortodoxiei, respectiv Vasile Voiculescu – poetul cu aleasă trăire spirituală (organizator: dna Neluța Mirela Furtună, în parteneriat cu Parohia „Sfântul Gheorghe” din Nehoiu și cu Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din Nehoiu, județul Buzău); Eminescu pe înțelesul copiilor (organizator: dna Veronica Banu, în parteneriat cu Parohia „Înălțarea Sfintei Cruci” din municipiul Buzău); Expoziție de port popular (organizator: dna Mariana Țicleanu, în parteneriat cu Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău).
Activitățile dedicate Zilei Culturii Naționale au reunit 85 de copii, vizând conștientizarea sentimentului de apartenență la cultura și spiritualitatea românească prin deslușirea înțelesurilor operei marelui nostru poet, dar și a laturii mai puțin sau deloc studiate în școală, și anume aceea de apărător al Bisericii străbune, pe care o considera „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului”.
Crescut și educat în spirit creștin ortodox, cu o vastă cunoaștere a vieții și istoriei poporului român, precum și a rolului pe care Biserica l-a avut în dezvoltarea culturii și a limbii române, Eminescu a apărat Biserica, spunând: „Cine combate Biserica și ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal și orice i-o veni în minte, dar numai român nu este”.
Prof. Neluța Mirela Furtună
Președintele Asociației Femeilor Ortodoxe
Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei
