Sectorul Cultural și comunicații media al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei a organizat prima manifestare culturală din anul 2026. Astfel, în data de 5 martie, Muzeul Bisericesc Eparhial a găzduit prezentarea volumului intitulat Grecia din România. Mănăstirile închinate din Țara Românească și Moldova (1564-1866), semnat de domnul Tudor Dinu. În rândul unui public numeros, s-au aflat Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian, părinți consilieri eparhiali, protoierei, clerici și monahi, cadre didactice, elevi și reprezentante ale SNFOR-ABV.
În deschiderea evenimentului, părintele profesor Marius Ciobotă, consilier eparhial de resort, a creionat portretul autorului prin amintirea reperelor biobibliografice. Domnul Tudor Dinu este doctor honoris causa al Universității Democrit a Traciei (Grecia), predă cursuri academice de limbă, literatură și civilizație greacă în București și susține prelegeri în cadrul unor universități europene și societăți științifice. Lucrările sale vizează chestiuni de filologie, istorie, civilizație greacă veche, bizantină și postbizantină, dar și elenismul din Țările Române, cercetările fiind publicate în mai multe țări. Este fondatorul și redactorul-șef al primei reviste românești de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia, iar în anul 2018 a primit titlul nobiliar bizantin de árchon hypomnematográphos.
În continuare, părintele profesor Nicolae Moraru, de la Seminarul Teologic Ortodox „Chesarie Episcopul” din Buzău, a vorbit despre metoda de cercetare a domnului profesor Tudor Dinu, care a particularizat cauzele închinării, în perioada 1564-1866, a celor peste 220 de așezăminte monahale și bisericești, sugerând că profunzimea temei trebuie analizată în integralitatea fenomenului, nu doar prin prisma secolului al XIX-lea, când se întorc domniile pământene și apar opoziții între ierarhia bisericească greacă și cea autohtonă. Astfel, închinarea la Locurile Sfinte era modalitatea de salvare a monahismului românesc, ruinat de problemele administrative interne, dar și de înnoire isihastă și culturală, concretizată prin misiunea Sfântului Cuvios Vasile de la Poiana Mărului și prin mișcarea paisiană din Moldova. Pe durata alocuțiunii, părintele profesor a contextualizat închinarea unor lăcașuri de cult buzoiene, amintind cazul Mănăstirii Izvoranu, închinată de către episcopul miniaturist Luca din Cipru, sau situația bisericii Banu, care, închinată fiind, avea sub oblăduirea sa comunități mai mici.
În discursul său, domnul Tudor Dinu și-a motivat demersul istoriografic, centrat pe identificarea lacunelor istorice și pe suplinirea golurilor existente în cercetările anterioare referitoare la subiectul mănăstirilor închinate, prin consultarea documentelor de sursă primară. Auditoriul a fost informat despre organizarea așezămintelor monahale, despre dotările, proprietățile și privilegiile de care beneficiau și despre rolul acestora în spiritualitatea, cultura, economia și politica Țărilor Române, vreme de trei secole. În încheiere, domnul profesor a explicat cauzele care au produs agonia și sfârșitul perioadei mănăstirilor închinate Locurilor Sfinte.
În cuvântul rostit cu prilejul lansării acestui volum monografic, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a apreciat prezentarea obiectivă a datelor consemnate în carte, abordare prin care autorul depășește pledoariile anterioare pentru cauza românească sau grecească în privința temei abordate. De asemenea, Chiriarhul a evidențiat aportul egumenilor greci la îmbogățirea patrimoniului bisericesc național și contribuția cărturarilor eleni la dezvoltarea culturii autohtone prin implicarea lor în activitatea academiilor domnești.
La sfârșitul evenimentului, participanții și-au manifestat interesul achiziționând volumul Grecia din România. Mănăstirile închinate din Țara Românească și Moldova (1564-1866), în prezența și cu autograful distinsului autor.
Pr. insp. Vasile-Georgian Calașnicov
Sectorul Cultural și comunicații media
