Aproximativ 7.000 de credincioși au sărbătorit praznicul Sfintelor Paști la Catedrala Arhiepiscopală „Înălțarea Domnului” din municipiul Buzău. La miezul nopții, aceștia au primit de la Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim, apoi au participat la începutul slujbei de Înviere, oficiat în pridvorul lăcașului de cult, și au ascultat cuvântul pastoral al Ierarhului locului, cu titlul Puterea iubirii versus iubirea de putere.
Referindu-se la demnitatea de Împărat a Mântuitorului Hristos, care Îi este atribuită deodată cu Dumnezeirea, Înaltpreasfinția Sa a explicat că Domnul Iisus a venit pe pământ nu ca să stăpânească lumea, asemenea regilor sau împăraților cunoscuți în vremea aceea, ci ca să vindece rănile omului pricinuite de păcat și să-l elibereze de sub stăpânirea celui rău, ca Dumnezeu atotputernic și Doctor al sufletelor și al trupurilor noastre.
„Când doi dintre ucenicii Săi, Iacov și Ioan, fiii lui Zevedeu, I-au cerut să le împlinească dorința de a sta unul de-a dreapta, iar celălalt de-a stânga Sa, în împărăția pe care credeau ei că o s-o instaureze pe pământ (cf. Marcu 10, 37), Mântuitorul Hristos a enunțat un principiu extrem de important pentru cei ce-și doresc putere, mărire și cinstire din partea oamenilor, și anume principiul slujirii aproapelui de către cei ce îndeplinesc responsabilități de conducere, mai întâi în Biserică, apoi și în orice instituție a societății umane, îndeosebi a celei clădite pe valori creștine. […] De aceea, în locul iubirii de putere, Mântuitorul le propunea Apostolilor iubirea aproapelui, arătată prin slujirea celui necăjit, întristat și neajutorat. Îi îndemna să nu copieze sistemul de conducere specific împărățiilor lumești, în care demnitarii ajung să-i exploateze pe cei ce i-au ales, precizându-le că omul cu adevărat mare este cel ce îi slujește pe semenii săi. «Dar între voi nu trebuie să fie așa – zice Domnul, în sensul că nu trebuie să gândească și să acționeze asemenea conducătorilor vremelnici ai lumii acesteia –, ci care va vrea să fie mare între voi, să fie slujitor al vostru» (Marcu 10, 43)”, a subliniat Arhiepiscopul Ciprian.
Totodată, Arhipăstorul locului a menționat că, în cei 33 de ani și jumătate cât a viețuit pe pământ ca Om desăvârșit, Hristos Domnul nu Și-a manifestat puterea dumnezeiască în mod ostentativ, deoarece vocația Sa a fost aceea de a-i sluji, prin cuvânt și faptă, pe oamenii pentru care S-a întrupat, ca să-i ridice din osânda păcatului și să ofere mântuire tuturor celor ce aveau să creadă în El.
„Prin Crucea și Învierea Sa cea de-a treia zi, Hristos ne-a arătat calea adevăratei biruințe: nu iubirea de putere, prin care omul nesăbuit trăiește iluzia că poate stăpâni lumea aceasta, ci puterea iubirii slujitoare, care izvorăște din Dumnezeu Cel ce este iubire (cf. I Ioan 4, 8). Mântuitorul Iisus Hristos, «Împăratul împăraților și Domnul domnilor, Cel ce singur are nemurire și locuiește întru lumină neapropiată» (I Timotei 6, 15-16), deține adevărata putere prin Sine Însuși, în mod absolut. Iar acest adevăr este ilustrat în iconografia ortodoxă bizantină și prin faptul că, pe Crucea răstignirii, chipul Său nu apare crispat de durere, ca în unele reprezentări renascentiste occidentale, ci cu aceeași expresie a majestății Sale împărătești dintotdeauna, în pofida posturii dramatice în care se afla, motiv pentru care inscripția corectă de deasupra Crucii este: «ὁ Βασιλεῡς τῆς δόξης», adică «Împăratul slavei» (Psalmul 23, 9-10), și nu inițialele cuvintelor Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor (INRI), scrise din porunca lui Pilat, pentru a justifica, chipurile, crucificarea”, a spus Părintele Arhiepiscop.
Înaltpreasfinția Sa a mai arătat că, în contextul actual al frământărilor sociale și al incertitudinilor de ordin geopolitic, lumea are nevoie, mai mult ca oricând, de oameni credincioși și jertfelnici, care să dea dovadă de prețuire, respect, compasiune și iubire autentică față de semenii lor.
„Sunt mai bine de trei ani de când asistăm neputincioși la desfășurarea unor războaie nedrepte, cu imense distrugeri materiale și pierderi de vieți omenești, după ce-am simțit și efectele nefaste ale pandemiei din anii 2020-2021, ce pare că ne-a înstrăinat și mai mult pe unii de alții; pacea dintre popoarele implicate în războaiele militare, deși clamată retoric de liderii lumii, rămâne în continuare un deziderat greu de împlinit, iar peste această neputință, se preconizează și declanșarea, la nivel mondial, a unui așa-numit război comercial, de natură să sporească și mai mult îngrijorarea, indignarea și teama tuturor oamenilor doritori de liniște, pace și bunăstare. Or, pentru a risipi aceste stări de îngrijorare, societatea are nevoie de oameni credincioși și dispuși spre sacrificiu, cu sentimente de prețuire, respect, compasiune și iubire față de semenii lor, cultivând dialogul și comuniunea între oameni, după cuvântul Sfântului recent canonizat, Preotul Mărturisitor Dumitru Stăniloae, care zice: «Am înțeles că iubirea e comuniunea cu Dumnezeu și cu celălalt. Și că, fără această comuniune, lumea nu e decât tristețe, ruină, distrugere și masacre»”, a afirmat Ierarhul.
În continuare, Părintele Arhiepiscop Ciprian, împreună cu un sobor de șase preoți și patru diaconi, a săvârșit Utrenia pascală și Sfânta Liturghie în Catedrala „Înălțarea Domnului”. Cântările liturgice au fost interpretate de Corul Psaltic Misionar „Sfântul Roman Melodul” al Eparhiei și de Corala „Pr. Antofie Radu” a Catedralei Arhiepiscopale.
La fel ca în anii anteriori, după încheierea Sfintei Liturghii, toți credincioșii au primit cutii personalizate cu produse specifice mesei pascale: cozonac, pască, ouă roșii, pâine binecuvântată (numită „paști”) și câte o sticlă de vin bisericesc.
În Duminica Sfintelor Paști, Chiriarhul Buzăului și Vrancei a oficiat, în același lăcaș de închinare, Vecernia specială, numită în popor și „A doua Înviere”. În cadrul acestei slujbe, un sobor de slujitori, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, a lecturat textul evanghelic de la Ioan, capitolul 20, versetele de la 19 la 25, în mai multe limbi: română, greacă, latină, slavonă, engleză, franceză, germană și italiană, fiind interpretat și în limbajul mimico-gestual.
