În perioada 17-19 august 2024, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, 50 de elevi din cele 4 protoierii buzoiene, care au participat la proiectele și concursurile catehetice eparhiale, au fost beneficiarii unei excursii culturale în nordul Moldovei. Activitatea a fost coordonată de către pr. Dan Necula, consilier eparhial la Sectorul Învățământ și activități cu tineretul, cu sprijinul dlui inspector eparhial Valentin Iancu, al drei prof. Elena-Nicoleta Toma și al drei Andreea-Alexandra Perțea – membre în Corala Ortodoxă Mixtă „Neagu Ionescu” a Catedralei Arhiepiscopale din Buzău.
Elevii buzoieni au vizitat, pentru început, Mănăstirea Agapia și muzeul acesteia, un loc unde, după drumul lung, au luat gustarea pregătită de Ceainăria Culturală din Buzău. Amplasată în apropierea unei păduri și remarcându-se prin biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a cărei frescă a fost pictată de însuși Nicolae Grigorescu, mănăstirea este al doilea cel mai mare așezământ dedicat monahiilor din România.
Crescând cu poveștile lui Ion Creangă, ne-am îndreptat pașii, la scurt timp, spre casa memorială din Humulești a scriitorului și spre parcul tematic amenajat în vecinătate pentru a reda poveștile lui, precum și întâmplările de neuitat relatate în bine-cunoscuta sa carte, „Amintiri din copilărie”. Următoarea oprire a avut loc la Mănăstirea Sihăstria, lavră de călugări – un loc de-a dreptul minunat, unde numeroși credincioși erau atrași de chilia în care a trăit părintele arhimandrit Ilie Cleopa, deoarece renumitul duhovnic îi învăța deseori aici tainele credinței. Mănăstirea Secu s-a prezentat ca o vatră de trăire duhovnicească, a cărei vechime se ridică la aproape 500 de ani. A fost construită în anul 1602, de către marele vornic Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, și, în prezent, adăpostește icoana Maicii Domnului „Cipriota”.
Ultimul obiectiv al primei zile a fost Cetatea de Scaun a Sucevei, o fortificație medievală și plină de istorie. A fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea, servind drept reședință principală pentru domnitorii Moldovei timp de aproape 200 de ani, astăzi fiind monument istoric de nivel național.
A doua zi, elevii au participat la Sfânta Liturghie săvârșită la Mănăstirea Putna, necropola Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, apoi pașii i-au purtat înspre Chilia Cuviosului Daniil Sihastrul, cel care a fost considerat sfânt încă din timpul vieții, vindecând pe bolnavi, alungând duhurile necurate și alinând suferințele celor deznădăjduiți. Mănăstirile Sucevița și Moldovița au impresionat pe tinerii călători prin pictura lor deosebită, atât interioară, cât și exterioară, dar și prin arhitectura ce îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente întâlnite și la vechile biserici din lemn autohtone. Ziua a doua s-a încheiat cu vizitarea Mănăstirii Humor, a cărei pictură interioară păstrează schema iconografică a celorlalte mănăstiri din zonă, însă accentuează mișcarea și umanismul expresiilor faciale. Pe lângă aceasta, în camera mormintelor, bolta este pictată cu scene din viața Preasfintei Fecioare Maria.
Ultima zi a excursiei a început la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” – edificiu cu rol de catedrală pentru ierarhii Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților –, apoi ne-am continuat drumul către Mănăstirea Dragomirna și muzeul ei. Ctitorită de Mitropolitul Anastasie Crimca, între anii 1602-1609, biserica mare a mănăstirii este construită în întregime din piatră, are forma unei nave și adăpostește icoana Maicii Domnului „Dragomirița”, făcătoare de minuni. În secolul al XX-lea, prețiosul odor a fost îmbrăcat în foiță argintată și a fost așezat într-un iconostas de lemn, care permite trecerea pe sub icoană.
Un alt tip de obiectiv al excursiei l-a reprezentat Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, un spațiu încărcat de cultură și frumos, care deține cea mai mare colecție de autor din România – mai exact, 17% din totalul sculpturilor artistului modernist.
Călătoria noastră s-a încheiat cu Mănăstirea Văratec, cea mai mare mănăstire de maici din România. Aici, în 1960-1961, în Atelierul „Regina Maria” – loc în care maicile lucrau cândva broderii bisericești, covoare și alte țesături –, a fost amenajat un muzeu. Astăzi, muzeul expune o colecție de obiecte bisericești, cu valoare istorică și artistică. Mai mult decât atât, în apropiere își doarme somnul de veci poeta Veronica Micle – iubirea neîmplinită a Luceafărului poeziei românești. Cu ocazia drumului de întoarcere, început la Văratec, copiii și-au exprimat bucuria și recunoștința pentru zilele petrecute în Bucovina, mulțumind atât Părintelui Arhiepiscop Ciprian, cât și însoțitorilor care le-au fost alături.
Studentă Andreea-Alexandra Perțea
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării
Universitatea din București
