Vechea Catedrală Arhiepiscopală „Adormirea Maicii Domnului” din municipiul Buzău și-a serbat joi, 15 august 2019, hramul. Tot în această zi a fost sărbătorită împlinirea a 370 de ani de la zidirea lăcașului de cult, al cărui ctitor este voievodul Matei Basarab. Cu prilejul hramului, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei.
În soborul slujitor s-au aflat: Pr. Valeriu-Cristian Popoviciu – eclesiarhul Catedralei „Adormirea Maicii Domnului”, Pr. Costel Vînătoru, Pr. Emanuel Alexandru, Pr. Dragoș-Mihail Olteanu și Pr. Dan Necula – slujitori la aceeași catedrală.
Ierarhul locului a evidențiat, în cuvântul de învățătură, evlavia deosebită pe care dreptcredincioșii creștini o au față de Maica Domnului.
„Încă din copilărie, când sunt învățați de părinți primele rugăciuni, ei simt și trăiesc acea intimitate pe care o presupune legătura dintre copil și mamă. În termenii noștri omenești, copiii îi spun mamei «mămica». Cum îi spunem noi Maicii Domnului? «Măicuța Domnului», pentru că o simțim aproape. Această expresie o folosim doar noi, românii, arătând cât de apropiată ne este Maica Domnului, cât de puternică este starea de intimitate dintre noi și Maica Domnului, câtă încredere avem că ea ne ajută efectiv și se roagă permanent pentru noi”, a afirmat Arhiepiscopul Ciprian.
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinția Sa a oficiat o slujbă de pomenire pentru ctitorii și binefăcătorii sfântului lăcaș, trecuți la cele veșnice. Răspunsurile la strană au fost oferite de psalții Catedralei Voievodale și de Corul Psaltic Misionar „Sfântul Roman Melodul” al Eparhiei Buzăului și Vrancei.
Zidită pe locul altei biserici mai vechi (probabil, din timpul domnitorului Radu cel Mare), Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Buzău datează din anul 1649 și este ctitoria voievodului Matei Basarab al Țării Românești (1632-1654). Pictura lăcașului de închinare este opera pitarului Nicolae Teodorescu, ajutat de nepotul său, pictorul Gheorghe Tattarescu, fiind realizată în tehnica frescă, stil neoclasic, pe vremea marelui episcop Chesarie Căpățână (1825-1846), și restaurată în mai multe rânduri.
