Data de 4 februarie 1925 reprezintă pentru Biserica Ortodoxă Română, prin ridicarea sa la rangul de Patriarhie, recunoașterea demnității câștigate prin secole de mărturisire jertfelnică a dreptei credințe ortodoxe de către ierarhii, preoții și credincioșii români. Aniversarea primului centenar al Patriarhiei Române căruia îi este dedicat întregul an 2025 a fost marcată în mod solemn la Catedrala Patriarhală prin săvârșirea Sfintei Liturghii de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 48 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, între care s-a aflat și Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei.
Înainte de începutul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a aprins câte o lumânare într-un sfeșnic așezat în pronaosul Catedralei Patriarhale pentru cei cinci Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române adormiți întru Domnul: Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina, Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu. La Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a purtat Cârja arhierească a primului Patriarh, Miron Cristea. De asemenea, în fața procesiunii ierarhilor și slujitorilor de la Reședința Patriarhală către Catedrală a fost purtată și o Cruce de procesiune din timpul primului Patriarh al României.
După rugăciunea Amvonului, înainte de otpustul Sfintei Liturghii, a avut loc proclamarea generală a canonizării celor 16 noi sfinți români, părinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX-lea: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie), Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie), Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie), Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie), Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu (22 iulie), Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie), Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț (6 iulie), Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie), Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie), Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie), Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie), Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (10 mai), Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie), Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august) și Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august).
Tomosul sinodal al proclamării generale a celor 16 sfinți părinți mărturisitori și duhovnici români a fost citit de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, secretarul Sfântului Sinod.
În continuare, icoanele celor 16 sfinți au fost purtate de clerici ostenitori ai Administrației Patriarhale și Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor și prezentate în Catedrala Patriarhală, în timp ce membrii Grupului psaltic „Tronos”, conduși de arhidiaconul Mihail Bucă, au interpretat troparele lor, alcătuite ca parte a procesului de canonizare.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit apoi cuvântul intitulat Centenarul Patriarhiei Române – timp de recunoștință adusă lui Dumnezeu și binefăcătorilor, prilej solemn de cinstire a sfinților recent canonizați.
Evenimentele liturgice și aniversare au continuat în Catedrala Patriarhală, după proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX-lea, cu slujba de Te Deum pentru Centenarul Patriarhiei Române și pentru începutul lucrărilor Sfântului Sinod și ale Adunării Naționale Bisericești.
Slujba a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, în prezența membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a membrilor Adunării Naționale Bisericești, a ostenitorilor din Administrația Patriarhală și de la Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor și a credincioșilor.
Diac. Vasile Robert Nechifor
Ziarul Lumina
