Sâmbătă, 3 iulie 2021, Asociația Femeilor Ortodoxe din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, în parteneriat cu Centrul Cultural Vrancea, Primăria Bârsești, Primăria Spulber, Societatea de Geografie din România – filiala Vrancea și Asociația „Platforma civică Împreună”, a organizat, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ciprian, un eveniment cultural la monumentul închinat Sfântului Ștefan cel Mare, de pe Dumbrava Bârseștilor, ridicat de vrânceni în anul 1904, atunci când se împlineau 400 de ani de la trecerea la Domnul a marelui voievod.
La manifestare au participat peste 200 de persoane din Focșani, Râmnicu Sărat, Buzău, Cislău, Gologanu, Varnița, Brașov, București, precum și din satele Vrancei: Spulber, Paltin, Negrilești, Bârsești, Tulnici, printre care s-au numărat copiii și tinerii implicați în atelierele desfășurate de Asociația Femeilor Ortodoxe în parohiile din cuprinsul Eparhiei.
Evenimentul a debutat cu o slujbă de pomenire a tuturor celor aflați pe pomelnicul voievodal, așa cum au fost pomeniți și cu ocazia ridicării monumentului, în iulie 1904. Acel moment istoric pentru Țara Vrancei a fost evocat în date și nume de prof. dr. Răzvan Săcrieru, președintele Societății de Geografie – filiala Vrancea. Buciumașii din Spulber și Grupul folcloric „Cetina”, condus de doamna profesor Maria Murgoci, au realizat partea artistică a manifestării, prin momente de profundă autenticitate din cultura populară.
Unul dintre momentele artistice a fost reprezentat de interpretarea unei scenete istorice de către copiii din Parohia „Sfântul Nicolae” – Stroe” din Focșani, participanți la atelierul Voievozi români. Copiii de la Palatul Copiilor din Focșani au realizat un moment de dans popular, iar tinerii din cadrul Centrului de Excelență în Cultură și Civilizație Românească Împreună București au dat citire celor mai relevante pasaje din cronicile istorice europene referitoare la Ștefan cel Mare.
La eveniment au luat cuvântul președinta Asociației Femeilor Ortodoxe din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Ana Săcrieru, profesor interpret Maria Murgoci, preotul Emil Popa din Brașov, scriitorul Mihai Gheorghiu, președintele Platformei civice „Împreună”, doamna Emilia Radu, directorul Bibliotecii Municipale Râmnicu Sărat, domnul Vulcan Sorin, primarul comunei Spulber, și domnul Caba Ștefan, primarul comunei Bârsești.
Frumusețea manifestării a izvorât din împletirea momentelor solemne și emoționante prin referirile istorice vii cu momentele muzicale, în care toți cei prezenți au umplut plaiul dintre monument și Casa Vrâncioaiei cu hore pe melodii vechi vrâncenești.
Locul are o încărcătură deosebită pentru istoria și spiritualitatea Vrancei, întrucât Ștefan cel Mare este primul domnitor moldav care reușește să integreze ținutul autonom al Vrancei în rânduiala statală a Moldovei, iar vrâncenii prețuiesc autoritatea domnească în persoana lui, urmare recunoașterii și confirmării de către Ștefan cel Mare a dreptului lor juridic asupra Munților Vrancei. Consecințele acestei recunoașteri juridice de către domnitor s-au întins pe mai multe secole, culminând cu unul dintre cele mai mari procese din istoria dreptului românesc, și anume dreptul de proprietate a Munților Vrancei, proces soluționat definitiv, la Iași, la începutul secolului al XIX-lea, în favoarea vrâncenilor, tocmai pe baza confirmării juridice izvorâte din voința marelui domnitor. A fost văzut atunci uricul, „un pergament din piele de vițel, scris cu slove aurite, în aruncături de cerdacuri frumos arcuite și cu iscălitura voievodului, de care atârna o sfoară de mătase cu pecetea domnească” (Simion Hîrnea, 1979). Vrâncenii nu puteau uita recunoștința ce i-o datorau, astfel încât, în 1904, i-au ridicat acest monument impresionant pe Dealul Dumbrava, drept semn al dragostei și statornicei lor credințe față de el.
Doamna Ana Săcrieru, președinta Asociației Femeilor Ortodoxe, a reliefat vocația vrâncenilor de a fi statornici în recunoștință: „Oameni mândri și foarte puternici, vrâncenii nu au acceptat în istorie nicio formă de supunere decât pe aceea în fața unor caractere nobile și pline de forță, precum al lui Ștefan cel Mare, pentru că numai prin astfel de conducători puteau să îndeplinească misiunea deosebită pe care o are Vrancea istorică, misiune subliniată de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian chiar săptămâna trecută, la evenimentul cultural din 24 iunie 2021, și anume aceea de a fi un adevărat catalizator pentru țara către care are unică deschidere, deopotrivă moldovenească, muntenească și transilvăneană. Atât poziția geografică, aceea de a fi, singură, «triplum confinium», cât și momentele istorice cruciale din salvarea ființei naționale, cum ar fi momentul 1917, dovedesc cu prisosință această misiune a ei. Rămâne ca și noi, vrâncenii de azi, să dovedim că nu suntem mai prejos decât înaintașii noștri, în dragostea vie față de Biserica noastră și în apărarea continuității ființei noastre ca neam, prin grija reală pe care trebuie să o purtăm copiilor români”.
În același sens, scriitorul Mihai Gheorghiu a subliniat că „trebuie să apărăm viitorul acestor copii, dându-le ceea ce noi am avut, respectiv conștiința unui trecut, conștiința unei limbi și conștiința unui viitor. Dumnezeu binecuvintează neamurile prin oameni care, prin minți limpezi și inimi smerite, spun adevărul și încearcă să apere ceea ce mai e de apărat, însă, din păcate, în aceste zile, se pierd din ce în ce mai multe lucruri, se pierde școala, pierdem comuniunea dintre noi, este atacată grav Biserica. Un popor care nu se apară și nu vede pericolul este un popor ce va avea o viață foarte grea. Să sperăm că Dumnezeu ne va deschide câtor mai mulți dintre noi mințile și inimile pentru a putea apăra ce se mai poate apăra”.
Ceilalți vorbitori, respectiv părintele Emil Popa și doamna director Emilia Radu, au evidențiat importanța centrelor educaționale de la nivelul parohiilor, dar și al bibliotecilor, în formarea temeinică a copiilor și tinerilor.
Chiar dacă evenimentul din 3 iulie 2021 nu a fost de anvergura celui din 1904, la care au participat aproximativ 6.000 de vrânceni, prin larga participare de pe tot întinsul Curburii și din toate provinciile istorice, sufletele celor care au fost de față au simțit deplin cuvintele spuse de Nicolae Iorga, referindu-se la manifestările din 1904 – „un moment de cutremurare a conștiinței naționale”.
