În contextul Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari), Sectorul Cultural-educațional al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, în parteneriat cu Protoieriile Focșani I, Focșani II și Panciu, a organizat duminică, 22 septembrie 2019, la Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani, evenimentul cultural-religios intitulat Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai…. Invitat de onoare a fost Dna Acad. Cornelia-Sabina Ispas – directorul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române.
La manifestare a participat Ierarhul locului, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian, alături de consilieri și inspectori eparhiali, protoierei, preoți, profesori de Religie, elevi, precum și alte persoane interesate.
În deschidere, Pr. Prof. Cristian-Marius Dima – consilier la Sectorul Cultural-educațional, a menționat că evenimentul face parte din seria proiectelor culturale și educaționale derulate în cadrul Programului eparhial Veșnicia de la sat.
„În această zi de sărbătoare, la prăznuirea Sfântului Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, unul dintre ocrotitorii Eparhiei noastre, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, v-am invitat în eleganta sală a Teatrului Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani, pentru a omagia împreună satul românesc, cu lumea, cu duhul și cu valorile sale, ce îi definesc identitatea și destinul, în cadrul unui eveniment cultural pe care l-am numit – cum altfel?! – «Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai…», după cele mai frumoase metafore din literatura noastră populară, plămădită aici, în ținutul Vrancei, de unde, în 1864, Alecu Russo a cules «Miorița»”, a afirmat Pr. Cons. Cristian Dima.
După acest moment introductiv, Dna Acad. Cornelia-Sabina Ispas a susținut o prelegere despre religiozitatea populară la români.
„De mai multă vreme mă străduiesc să restitui, dacă pot spune așa, sau, într-un fel, să regândesc rolul Ortodoxiei în modelarea spiritualității românești și a identității românești. Am încercat să fac legătura între sărbătorile religioase ortodoxe, practicile și tradițiile populare și, pe cât posibil, vechile rădăcini pe care eu le caut în perioada iudeo-creștină, în perioada creștinismului primar, pentru că vechimea locuirii la nord și la sud de Dunăre a populației vorbitoare de limbă latină poate fi probată ca o vechime de formație creștină. Cu puțină strădanie se poate demonstra cu adevărat că, la formarea poporului român, credința creștină din primele secole a avut un rol fundamental”, a declarat Dna Sabina Ispas.
În cuvântul său, Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian a apreciat activitatea științifică remarcabilă desfășurată de renumita folcloristă română, dăruindu-i o icoană a Maicii Domnului.
„Aproape toți, fie din generațiile mai îndepărtate, fie din generațiile mai apropiate, ne tragem seva existenței noastre din satul românesc, care s-a dezvoltat, așa cum ați auzit, în armonie cu credința noastră strămoșească ortodoxă. Vreau să-i adresez, în fața frățiilor voastre, un «mulțumesc» sincer doamnei academician Sabina Ispas, pe care toți am avut prilejul să o vedem la televizor, fiind unul dintre cei mai legitimi etnografi români. În această seară, timp de o oră, ne-a ținut o prelegere academică, pe parcursul căreia ne-a deslușit formele de manifestare concretă a religiozității în spațiul rural, la poporul român”, a subliniat Părintele Arhiepiscop.
În a doua parte a manifestării, toți cei prezenți au avut ocazia să vizioneze un film documentar despre satele românești, cu titlul Zidiri de timp, realizat pentru Trinitas TV de cunoscuta jurnalistă Cristina Liberis, dar și să audieze un concert susținut de Corul Psaltic Misionar „Sfântul Roman Melodul” al Eparhiei Buzăului și Vrancei, dirijat de Diac. Daniel Dumitrică. Repertoriul a cuprins cântări în cinstea Sfântului Sfințit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi și melodii din folclor, precum Miorița – variantă de bocet, cu melodică de colind, culeasă în Soveja, județul Vrancea.
