Luni, 9 martie 2020, la Râmnicu Sărat, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, a avut loc comemorarea deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989.
Începând cu anul 2011, ziua de 9 martie a fost declarată oficial Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989. Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, în timpul regimului comunist, în țară, au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată, destinate deținuților politici, în care au pătimit peste 3 milioane de români, dintre care 800.000 de oameni au murit.
Din nefericire, penitenciarul din Râmnicu Sărat s-a aflat, după 1945, printre cele mai grele locuri de detenție pentru românii ce nu împărtășeau aceleași idealuri politice și adevăruri de credință cu cei aflați la putere. Printre aceștia s-au aflat oamenii politici Ion Diaconescu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu. Despre „închisoarea tăcerii”, așa cum era denumită închisoarea de la Râmnicu Sărat, Corneliu Coposu spunea: „Dacă deținuții politici ar fi avut o golgotă, ea s-ar fi numit Râmnicu Sărat. Pe harta românească a locurilor de martiraj cred că Râmnicu Sărat se situează pe primul loc. Eu, care am cunoscut toate pușcăriile regimului comunist, pot să spun cu mâna pe inimă că închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost cea mai dură”.
Înaltpreasfințitul Părintele Arhiepiscop Ciprian a binecuvântat ca Asociația Femeilor Ortodoxe din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei să realizeze, în această zi, un eveniment de comemorare a victimelor ororilor ce s-au petrecut între zidurile închisorilor comuniste.
Astfel, în prima parte a manifestării, începând cu ora 16:00, în curtea închisorii istorice din oraș, Ierarhul locului a oficiat o slujbă de pomenire pentru cei care, în perioada regimului comunist, au fost întemnițați și au suferit aici. La acest moment religios au participat consilieri eparhiali, părinți protoierei, clerici, reprezentanți ai autorităților locale, precum și numeroase membre al Asociației Femeilor Ortodoxe – filiala Râmnicu Sărat.
Partea a doua a evenimentului s-a desfășurat la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat și a constat în susținerea conferinței cu titlul „Mărturisirea credinței în vremuri de restriște”, de către Pr. Nicolae Moraru – profesor de istorie la Seminarul Teologic „Chesarie Episcopul” din Buzău, în care a fost evidențiat rolul singular exercitat de Biserica Ortodoxă Română, în perioada întunecată a regimului comunist, în ceea ce privește păstrarea identității creștine a neamului românesc.
„Începând din anul 1948, regimul comunist a trecut la exercitarea unui control mult mai riguros asupra Bisericii în toate structurile ei. Persoanele din proximitatea patriarhului erau șicanate și chiar îndepărtate din funcții de către autoritățile statului ateu. Încă din vara anului 1947, Patriarhul Nicodim a fost obligat să se retragă la Mănăstirea Neamț, sub «supraveghere permanentă», de unde nu revenise nici la sfârșitul lunii noiembrie a aceluiași an. Motivul de sănătate, invocat pentru această lungă absență, nu ar fi decât un mijloc de a disimula în public dezacordul grav existent între el și guvernul comunist. Patriarhul Nicodim, bătrân și bolnav, amenințat în permanență cu pensionarea și retragerea din scaun din cauza rolului jucat în timpul războiului antisovietic, a reușit cu precarele-i puteri să se opună abuzurilor și permanentelor amenințări. Trecerea la cele veșnice a patriarhului Nicodim, în 27 februarie 1948, și schimbarea ierarhilor ortodocși «incomozi» regimului comunist au reprezentat etape însemnate în procesul de restrângere a prezenței Bisericii în spațiul public”, a afirmat Pr. Prof. Nicolae Moraru.
Prelegerea a fost urmată de vizionarea filmului „Între chin și amin”, în regia lui Toma Enache. Pelicula prezintă cutremurătoarele torturi de la Pitești, cunoscute ca „Experimentul Pitești” sau „Fenomenul Pitești”, unul dintre cele mai odioase programe de reeducare din întregul bloc comunist. Reeducarea prin tortură avea drept scop demonic tocmai renunțarea de către deținuți la credința lor creștină.
La final, Chiriarhul Buzăului și Vrancei a subliniat faptul că „trebuie să ne asumăm această pagină cutremurătoare de istorie în care nu păgâni, ci români, într-o țară creștină, au fost capabili de torturarea și uciderea semenilor de lângă ei. Și, de aceea, noi toți, părinți, profesori, instituții, trebuie să transmitem generației tinere adevărul despre martiriul celor care au mărturisit credința creștină și dragostea de neam și țară; de asemenea, avem datoria să ne învățăm copiii ce este cu adevărat iubirea, pentru că iubirea nu este doar un cuvânt, o poruncă, ci este o trăire transpusă integral în fapte, o realitate. Astăzi, formele de reeducare sunt mai perfide și, de aceea, mărturisirea care ni se cere este mai greu de dat dacă nu suntem cu adevărat atenți. Sfinții Părinți din vechime au profețit că vor fi vremuri de grea mărturisire pentru creștini”.
Filmul „Între chin și amin” a reprezentat pentru public o dovadă vie a adevărului istoric, respectiv acela că experimentul Pitești a fost unul premeditat, demonic și profund antiuman, anticreștin și antiromânesc.
Evenimentul a fost organizat de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, prin Protoieria Râmnicu Sărat, împreună cu Asociația Femeilor Ortodoxe din Eparhie, Primăria municipiului Râmnicu Sărat și Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din localitate.
