În a treia zi de Paști, marți, 7 mai 2024, capela Mausoleului Eroilor de la Mărășești, județul Vrancea, și-a sărbătorit hramul, închinat praznicului Învierii Domnului. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, cântările liturgice fiind interpretate de Corul Psaltic Misionar „Sfântul Roman Melodul” al Eparhiei.
La slujbă au participat părinții consilieri de la Centrul Eparhial, părinții protoierei ai celor șapte protopopiate buzoiene și vrâncene, precum și membre ale Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe Române din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei (SNFOR-ABV).
Împreună cu Chiriarhul locului au slujit: pr. Marian Gegea, vicar administrativ eparhial, pr. Aurel Boțan, protopop al Protoieriei Focșani I, pr. Oscar Frunză, protopop al Protoieriei Focșani II, pr. Cristinel Popa, protopop al Protoieriei Panciu, arhid. Daniel Dumitrică, secretar eparhial, și arhid. Laurențiu Manea.
„După cum reiese din Sfânta Evanghelie, în Joia Mare, la Cina cea de Taină, Mântuitorul Iisus Hristos, instituind Sfânta Euharistie, a săvârșit, în chip nesângeros, prima Liturghie, înainte de pătimirile și moartea Sa pe Cruce, iar ucenicii Săi, care au primit cei dintâi Sfânta Împărtășanie cu Sfântul Trup și Scumpul Său Sânge, au constituit primul nucleu al Bisericii lui Hristos, aluatul care avea să dospească toată frământătura, prin propovăduirea pocăinței în numele lui Iisus și botezarea neamurilor în numele Preasfintei Treimi. A doua Sfântă Liturghie a fost săvârșită de Mântuitorul Hristos după Sfânta Sa Înviere, respectiv în seara zilei de duminică, și anume în satul Emaus, tot la vremea cinei, când li S-a descoperit ucenicilor Luca și Cleopa, la momentul frângerii pâinii.
Dacă, la început, cei doi fuseseră posomorâți, îngândurați și descumpăniți de evenimentele petrecute în Ierusalim, exprimându-și chiar dezamăgirea cu privire la Proorocul Cel mare în faptă și în cuvânt din Nazaretul Galileei, considerat a fi Izbăvitorul casei lui Israel (cf. Luca 24, 19-21), după ce au ascultat tâlcuirile textelor mesianice din Vechiul Testament, din partea «Străinului» Care li Se alăturase pe cale, mintea li s-a luminat, iar inimile au început să ardă de iubire pentru Învățătorul lor, pe Care, deși nu L-au recunoscut, Îl simțeau aproape; însă, când au ajuns acasă, după ce s-au așezat la cină, Domnul Hristos, binecuvântând pâinea, frângând-o și oferind-o spre împărtășire, le-a deschis ochii ca să-L recunoască, moment în care inimile li s-au umplut de bucurie, dar El S-a făcut îndată nevăzut.
Iată cum, pe tot parcursul zilei Învierii, Mântuitorul Hristos a împărtășit binecuvântări dumnezeiești celor apropiați Lui, salvându-i din starea de confuzie, tristețe, teamă și durere în care îi aruncaseră evenimentele dramatice din zilele precedente; pe femeile mironosițe le-a răsplătit cu darul bucuriei, pe cei zece ucenici (Toma nefiind prezent în prima seară), cu pacea și harul Preasfântului Duh, iar pe cei doi ucenici din Emaus, Luca și Cleopa, cu Sfânta Euharistie”, a explicat Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian, în cuvântul rostit la sfârșitul Sfintei Liturghii.
Mausoleul Eroilor de la Mărășești a fost construit la inițiativa Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, pe locul unde au avut loc luptele din vara anului 1917, lucrările fiind realizate în două etape: 1923-1924 și 1936-1938.
