În zilele de 4-5 iunie 2022, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, prin Sectorul Cultural-educațional, a organizat o excursie culturală în municipiul Iași, de care au beneficiat în mod gratuit 50 de copii din diferite parohii ale protoieriilor Buzău I, Buzău II, Pătârlagele și Râmnicu Sărat, implicați în proiectele catehetice și educaționale derulate de Centrul Eparhial.

Încă de la primele ore ale dimineții de sâmbătă, tinerii buzoieni, însoțiți de pr. Dragoș-Mihail Olteanu – consilier eparhial la Sectorul Cultural-educațional, de pr. Dan Necula – inspector eparhial la Biroul Catehizare, învățământ și activități cu tineretul, și de dna prof. Nicoleta Vlad – Școala Gimnazială „Ion Creangă” din Buzău, au pornit spre Iași – capitala Moldovei – un oraș încărcat de spiritualitate, istorie și cultură.

Primul obiectiv al excursiei a fost Palatul Culturii, unul dintre edificiile reprezentative ale orașului, construit între anii 1906-1925, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, fiind o îmbinare a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic și neobaroc. Clădirea magnifică a Palatului Culturii deservește, de fapt, sediul Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași, unde au fost vizitate trei muzee: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Moldovei.

Vizitatorii au străbătut apoi Platoul de Aur, nu înainte de a imortaliza un moment cu întreg grupul în fața statuii ecvestre a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, ajungând și la ctitoria sa din oraș, Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”, cea mai veche biserică din Iași, datând din anii 1491-1492.

A urmat un popas duhovnicesc la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”, ctitoria domnului Moldovei, Vasile Lupu, construită între anii 1637-1639. Mănăstirea este unică, recunoscută oricând între așezămintele monahale de seamă ale României, cel mai probabil datorită ornamentelor exterioare, care acoperă întreaga clădire și care au fost inițial aurite. Muzeul de artă religioasă al mănăstirii este adăpostit într-o clădire deosebită, cunoscută sub denumirea de „Sala Gotică”, ce a avut în trecut rolul de trapeză sau de paraclis al mănăstirii. Denumirea sălii vine de la bolțile în ogivă, delimitate cu nervuri de piatră. Tot în această sală a fost depusă, o perioadă, și racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, acestea rămânând neatinse de puternicul incendiu ce a avut loc la mănăstire, în anul 1888. Și pentru că s-a menționat această minune, grupul s-a îndreptat imediat spre Catedrala Mitropolitană, unde s-a închinat la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea orașului, a Moldovei și a întregului popor care o cinstește. Evlavia către „Cuvioasa” a tuturor românilor este motivul pentru cel mai mare pelerinaj religios din țara noastră, în ziua de cinstire a sfintei, la 14 octombrie.

Alte obiective vizitate au fost Grădina Botanică, înființată în anul 1856, de către medicul și naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop și om de cultură. Grădina Botanică din Iași se întinde pe o suprafață de 105 hectare, fiind una dintre cele mai mari astfel de grădini din lume. La întoarcerea din zona de nord a orașului, grupul s-a oprit la Grădina Copou, cel mai vechi parc din Iași. Lângă „Obeliscul cu lei” (reprezentând, de fapt, „Monumentul Legilor Constituționale”) viețuiește și înflorește încă „Teiul lui Eminescu”, ce se prezintă astăzi uriaș și bătrân. Acest copac era vizitat de Mihai Eminescu și de iubita sa, Veronica Micle, în a doua parte a secolului al XIX-lea.

A doua zi dimineață, duminică, grupul a participat la slujba Sfintei Liturghii, săvârșită la Mănăstirea Vlădiceni, o vatră de spiritualitate din imediata apropiere a Iașilor, atestată încă din secolul al XV-lea, când tradiția spune că aici au fost întâmpinate de ierarhi și popor moaștele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou, în drumul lor de la Cetatea Albă către Suceava, în timpul domnitorului Alexandru cel Bun. Chiar dacă, între timp, a fost distrusă de comuniști, după Revoluție, mănăstirea a reînviat, fiind ridicată o biserică monumentală din cărămidă, cu hramul „Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan”, inspirată de stilul bisericilor moldovenești din veacul al XV-lea.

Ziua a continuat cu vizitele efectuate la Muzeul Municipal „Regina Maria”, situat în vechea vatră a orașului, dedicat istoriei locale, apoi la Casa Memorială „Otilia Cazimir” – o poetă interbelică ce nu merită uitată, care a recunoscut că nu i-a plăcut niciodată acest pseudonim dat de Mihail Sadoveanu și de Garabet Ibrăileanu, numele ei real fiind Alexandrina Gavrilescu (1894-1967).

Ultima oprire a fost la Muzeul Unirii, clădire de conac opulent din secolul al XIX-lea, în stil neoclasic, care adăpostește obiecte cu valoare istorică, în special din epocile modernă și contemporană. Evenimentul istoric pe care îl rememorează muzeul este Unirea Principatelor Române, săvârșită sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), însă produsă de voința populară a românilor din Moldova și Muntenia. Multe dintre obiectele expuse au aparținut chiar domnitorului, precum și altor familii nobile ale Moldovei, oferind vizitatorilor parfumul unor vremuri de frumoasă amintire pentru poporul nostru.

După toate aceste vizite, elevii buzoieni au fost recunoscători pentru ocazia ce li s-a oferit de a cunoaște orașul moldav „de pe cele 7 coline”, dar și pentru faptul că au constituit un grup omogen, voios, care a absorbit cu plăcere tot farmecul culturii, istoriei și spiritualității din „târgul Iașilor”. Drumul lung i-a adus înapoi, în fața Catedralei Arhiepiscopale „Înălțarea Domnului” din Buzău, la lăsarea serii, mai îmbogățiți spiritual decât plecaseră cu o zi înainte.