Vineri, 24 iunie 2016, credincioșii buzoieni au sărbătorit Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul la Catedrala voievodală Adormirea Maicii Domnului din incinta Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Chiriarhul locului, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, iar răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic misionar Sfântul Roman Melodul.
În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei, Înaltpreasfinția Sa a arătat că „Sfântul Ioan Botezătorul și-a împlinit misiunea de propovăduitor al pocăinței și, pentru a-i încuraja pe oameni să-și mărturisească păcatele, a practicat botezul cu apă, în râul Iordan, îndemnându-i pe aceștia să devină mai buni. Pentru a-I pregăti calea Mântuitorului Hristos, în inimile oamenilor, le-a dat sfaturi adecvate tuturor, în funcție de categoria socială din care făceau parte: soldații să se mulțumească doar cu solda lor și să-și facă datoria cu frică de Dumnezeu; vameșii să nu nedreptățească pe nimeni; bogații să-i ajute pe săraci, iar pe farisei și saduchei, reprezentanții celor două partide politico-religioase din Israel, i-a mustrat cu cuvinte deosebit de dure, numindu-i «pui de năpârcă» (Matei 3, 7), deoarece Îl necinsteau pe Dumnezeu prin păcatele lor grave: lăcomia, mândria, superficialitatea, aroganța și disprețul față de oamenii simpli.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a distins ca o personalitate dinamică și intransigentă cu păcatul, dar și cu cei care-l săvârșeau. Nu l-a cruțat nici pe regele Irod Agripa, care trăia în desfrânare cu soția fratelui său, căci, ori de câte ori îl întâlnea, striga în auzul tuturor: «Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău» (Marcu 6, 18). De aceea, Irod și, îndeosebi, Irodiada au ajuns să-l urască foarte mult, poruncind, în cele din urmă, să decapitat, în închisoarea Maherus, unde fusese întemnițat“, a precizat Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei.
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Buzău datează din anul 1649, fiind ctitoria voievodului Matei Basarab al Ţării Româneşti (1632-1654). Pictura bisericii – realizată în tehnica frescă, stil neoclasic, pe vremea marelui episcop Chesarie Căpăţână (1825-1846), restaurată şi ea în mai multe rânduri – este opera pitarului Nicolae Teodorescu, ajutat de nepotul său dinspre soră, nimeni altul decât marele pictor Gheorghe Tattarescu.
