Sâmbătă, 28 septembrie 2019, Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță” din Dragosloveni, județul Vrancea, a fost gazda unui eveniment cultural de excepție, în care scriitorul Mircea Platon, redactor-șef al revistei „Convorbiri literare” și unul dintre intelectualii fondatori ai Platformei civice apolitice „Împreună”, a lansat volumul Alexandru Vlahuță. Primul și ultimul, volum ce cuprinde publicistica cenzurată a marelui scriitor, de la a cărui trecere în veșnicie se împlinesc anul acesta o sută de ani.

Primul și ultimul reunește volumele Un an de luptă (1894) și Amurg și zori, apărut postum la Editura Cartea Românească, în 1925.

Despre Alexandru Vlahuță, ca model pe care îl putem accesa și astăzi, Mircea Platon a spus: „Pare că nu a avut multe clipe de liniște, pentru că acționa și la nivelul culturii înalte, acționa și la nivel instituțional. Acesta e modelul. Pentru că ceea ce aveau ei atunci erau elite. La noi, din acele elite de atunci, a mai rămas ceva care se numește «elită». Uitați-vă la această elită cam ce face și ce făcea pe atunci o personalitate ca Vlahuță. Eu unul, ceea ce aud de la elita de azi, de zeci de ani, reprezintă niște calificări descurajante despre români. Nu veți regăsi nimic de genul acesta în operele elitei culturale române de la 1900. Nu veți regăsi tonul de cinism, de descurajare, de superioritate pe care îl are elita de azi. Veți vedea niște oameni care, de la nivelul lor înalt, se luptau cu fel de fel de metehne, dar, în spirit pozitiv, căutau să scoată România din anumite dificultăți pe care ei le vedeau, nu căutau să se ridice pe ei înșiși, desprinzându-se de restul românilor. Acești oameni au înțeles că trebuie să ne ridicăm împreună. De aceea au și ridicat sistemul de școli și au fost implicați în tot acest efort de a da o identitate României. Știau că independența României se poate obține prin cultură, pentru că nu poți fi un om liber trăind cu singura libertate de a butona telecomanda. Acesta este tipul de model, tipul de raportare la poporul român, în care nu-ți spune nimeni să nu fii critic față de anumite lucruri, dar e un tip de raportare care nu urmărește denigrarea noastră ca neam.

Criticul literar Ion Buzași apreciază că, prin această carte, Mircea Platon realizează o redimensionare a locului pe care Vlahuță îl ocupă în evoluția literaturii române: un îndrumător  și o verigă de legătură între generația de la începutul secolului XX și perioada interbelică”.

În finalul evenimentului, elevii din cadrul Atelierului de creație și dramaturgie al Asociației Elevilor din Vrancea au interpretat, într-un mod emoționant, fragmente din articolele scriitorului.

La eveniment au participat admiratori ai scriitorului Alexandru Vlahuță, elevi și profesori ai Școlilor Gimnaziale „Alexandru Vlahuță” din Focșani și Gugești, precum și ai Liceului de Artă „Gheorghe Tattarescu”. Au fost prezenți, de asemenea, părintele consilier Ionuț-Cristian Vuță, din cadrul Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, părintele protopop Oscar Frunză și scriitorul Mihai Gheorghiu, președintele Platformei civice  apolitice „Împreună”.

Organizatorii evenimentului au fost Asociația Platforma civică „Împreună” și Asociația Femeilor Ortodoxe a Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei.