Al doilea document adoptat la Sinodul din Creta este Diaspora Ortodoxă. Actul conţine dispoziţii privitoare la Diaspora Ortodoxă, dar şi Regulamentul de Funcționare a Adunărilor Episcopale în Diaspora. Documentele înaintate de cea de-a IV-a Conferință Presinodală Panortodoxă (Chambesy, 2009) și de Sinaxa Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe Autocefale (21-28 ianuarie 2016) au fost aprobate cu mici amendamente.
Documentul, discutat în 21 iunie 2016, este format din 7 paragrafe. Acestea subliniază determinarea Bisericilor ortodoxe autocefale de a organiza diaspora în conformitate cu eclesiologia, tradiția și practica Bisericii ortodoxe şi prezintă componenţa Adunărilor Episcopale.
Odată cu mișcările de populații de la începutul secolului XX, Biserica Ortodoxă și-a consolidat prezența în afara teritoriilor canonice tradiționale. Astfel a apărut o entitate canonică nouă, diaspora ortodoxă, care a fost percepută de la început ca o formă atipică de manifestare eclezială la care Biserica trebuie să găsească soluțiile apropiate atât din punct de vedere al organizării canonice, cât și în plan pastoral-misionar.
Chiar dacă noțiunea este folosită în general într-un sens preponderent etnic, sociologii folosesc termenul și la plural, vorbind și despre diaspore, înglobând în această noțiune nu numai diaspora etnică, ci și alte forme de manifestare ale unor grupuri identitare, dincolo de spațiul lor de exprimare tradițională. Astfel, putem vorbi despre diaspora etnică, diaspora profesională, diaspora confesională sau de diaspora etno-confesională.
Pornind de la conținutul acestui document, înțelegem că diaspora ortodoxă este comunitatea creștinilor ortodocși care trăiesc în afara bisericilor teritoriale de origine și în afara tuturor Bisericilor teritoriale ortodoxe.
Documentul adoptat de Sfântul și Marele Sinod subliniază determinarea Bisericilor ortodoxe autocefale de a organiza diaspora în conformitate cu eclesiologia, tradiția și practica Bisericii ortodoxe.
Această dorință este prezentată ca un proiect pe termen lung, iar în faza actuală se aplică iconomia, la nivel organizațional fiind organizate, într-o primă etapă, 13 regiuni ale diasporei ortodoxe, enumerate în paragraful 3: Canada; Statele Unite ale Americii; America Latină; Australia; Noua Zeelandă și Oceania; Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda; Franța; Belgia, Olanda și Luxemburg; Austria; Italia şi Malta; Elveția și Liechtenstein; Germania; Țările Scandinave (fără Finlanda), în care structura de coordonare și comunicare panortodoxă este asigurată de Adunările episcopale ce reunesc toți episcopii ortodocși cu responsabilități pastorale și rezidență în diaspora.
Prin această organizare nu este prejudiciată legătura canonică a episcopilor cu Sinodul Bisericii autocefale din care fac parte (2 a).
Paragrafului 1b arată că diaspora ortodoxă este organizată astfel din nevoia de a da o mărturie comună, pentru a nu fi un cadru de amplificare a disensiunilor, ci un context de exprimare complementară a tuturor darurilor pe care popoarele le pot pune în valoare.
Astfel, prin organizarea celor 13 regiuni și constituirea adunărilor episcopilor, Biserica Ortodoxă răspunde nevoii de a dezvolta acțiuni pastorale comune, de a reprezenta Ortodoxia în mod unitar față de ansamblul societății din regiunile respective.
Ultimul paragraf al acestui document subliniază că Bisericile autocefale se angajează să nu îngreuneze procesul de reglementare, în manieră canonică, a chestiunii diasporei, și că vor face tot ceea ce le stă în putință pentru a facilita lucrarea adunărilor episcopilor în aceste sens.
Pornind de la această ultimă afirmație, observăm că documentul privind diaspora subliniază și coresponsabilitatea sinodală la nivel general. Sinodul este instanță competentă pentru a rezolva toate problemele cu care se confruntă Biserica, așa cum arată canoanele 37 apostolic.
În sinodalitate pot fi depășite toate dificultățile și, așa cum o arată canonul 19 IV ec., degradarea conștiinței sinodale conduce la înmulțirea nerânduielilor.
La probleme locale sau regionale, răspunsul trebuie dat de sinoade locale sau regionale.
La probleme care privesc întreaga Biserică, așa cum este și diaspora ortodoxă, răspunsurile trebuie să fie date de Sinoade generale, din categoria cărora face parte și Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe.
Documentul oficial poate fi consultat aici.
Articol redactat în consultare cu Pr. Conf. Dr. Patriciu Vlaicu.
Sursa: basilica.ro
