Parohia Ziduri din Protoieria Râmnicu Sărat, județul Buzău, și-a sărbătorit vineri, 21 mai 2021, ocrotitorii spirituali, pe Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena. Sfânta Liturghie din ziua hramului a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, împreună cu un sobor de șase preoți și doi diaconi.

În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfinția Sa a evidențiat binele uriaș făcut Bisericii de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare, prin stoparea persecuțiilor împotriva creștinilor, facilitarea răspândirii creștinismului, apărarea dreptei credințe în fața ereziilor, încreștinarea legislației și zidirea de lăcașuri de cult.

„Împăratul Constantin (306-337) a semnat la Mediolanum, în luna ianuarie 313, împreună cu celălalt împărat din partea orientală a imperiului, Licinius (308-324), faimosul edict sau decret imperial, prin care era garantată libertatea de conștiință pentru toți cetățenii Imperiului Roman, indiferent de credințele și convingerile lor religioase. Deși, cu doi ani în urmă, la 30 aprilie 311, împăratul Galeriu (305-311), în acord cu împărații Constantin și Licinius, dăduse un edict de toleranță pentru creștini, totuși, încetarea persecuțiilor împotriva acestora și acordarea libertății de exprimare și manifestare publică a credinței creștine se datorează marelui împărat Constantin. Însă cel mai mare merit al său, în plan bisericesc, a fost organizarea celui dintâi Sinod Ecumenic, la Niceea, în anul 325, ca urmare a apariției în interiorul Bisericii a unei erezii sau învățături greșite extrem de periculoase, profesată de preotul Arie din Alexandria Egiptului și cunoscută sub denumirea de «arianism». Dându-și seama că erezia lui Arie punea în pericol nu numai unitatea Bisericii lui Hristos, ci și pe cea a imperiului, apoi, având convingerea că el este «episcopul din afară» al Bisericii, asupra căreia avea datoria să vegheze, împăratul Constantin a considerat că trebuie să intervină pentru clarificarea învățăturii creștine cu privire la Sfânta Treime, restabilind astfel pacea socială tulburată de adepții ereziei ariene”, a spus Ierarhul.

În continuare, Părintele Arhiepiscop Ciprian a vorbit despre Sfânta Împărăteasă Elena, de numele căreia se leagă descoperirea Crucii răstignirii lui Hristos.

„Se știe că, în anul 70 d.Hr., Ierusalimul a fost distrus complet de către legiunile romane conduse de generalul Titus, iar pe ruinele vechii cetăți a lui David, împăratul Hadrian (117-138) a construit, începând cu anul 131, o nouă colonie romană, numită «Aelia Capitolina», având în centru un templu păgân închinat zeiței Afrodita, ridicat chiar pe fosta colină a Golgotei. Acolo a întreprins ample săpături arheologice fericita împărăteasă Elena, în anul 326, descoperind atât Sfântul Mormânt, cât și Cinstita Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos. Aflând însă trei cruci, cum era de așteptat, inclusiv pe cele ale tâlharilor răstigniți de-a dreapta și de-a stânga Domnului, pentru a o identifica pe cea adevărată, împărăteasa a recurs la un test de verificare a puterii cu care aceasta a fost înzestrată, atingând cele trei cruci de trupul unui mort. Desigur, în momentul atingerii acelui trup neînsuflețit de Sfânta Cruce a lui Hristos, s-a petrecut minunea învierii mortului, iar Sfânta Elena, împreună cu episcopul Macarie al Ierusalimului și toți cei prezenți, bucurându-se și lăudându-L pe Dumnezeu, au mers în procesiune pe străzile cetății, îndemnând poporul dreptcredincios să se închine cu evlavie Cinstitei și de viață făcătoarei Cruci”, a subliniat Chiriarhul locului.

Programul liturgic s-a încheiat cu oficierea Parastasului pentru ctitorii, slujitorii și binefăcătorii bisericii Parohiei Ziduri, mutați la Domnul.

Răspunsurile la sfintele slujbe au fost oferite de Corul Psaltic Misionar „Sfântul Roman Melodul” al Eparhiei Buzăului și Vrancei.