În ziua de prăznuire a Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, luni, 29 august 2022, credincioșii Parohiei „Profetul Samuil” din municipiul Focșani s-au rugat împreună cu Ierarhul lor, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian. Arhipăstorul Buzăului și Vrancei a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica parohială, veche ctitorie voievodală și fostă mănăstire.
Din soborul slujitor au făcut parte pr. Aurel Boțan, protopop al Protoieriei Focșani I, pr. paroh Florin Ciobotaru, pr. Ioan Dragu, de la Parohia „Sfântul Nicolae”-Stroe din Focșani, și pr. Daniel Dumbravă, de la Parohia „Sfântul Gheorghe”-Nord din același oraș. Răspunsurile la strană au fost date de Corul Psaltic Misionar „Sfântul Roman Melodul” al Eparhiei.
În cuvântul de învățătură, Chiriarhul locului a subliniat că „luna august, ultima din anul bisericesc, se încheie sub ocrotirea Maicii Domnului și a Sfântului Ioan Botezătorul, cei dintâi și permanenți mijlocitori pentru noi, oamenii, în fața Tronului ceresc: 15 august – Adormirea Sfintei Fecioare Maria, respectiv 29 august – Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan. Având parte de un astfel de sfârșit martiric, creștinii sunt invitați să-l cinstească pe Sfântul Ioan – care este prin excelență simbolul dreptății și al curăției, cel care a pregătit omenirea pentru venirea lui Hristos – prin post și rugăciune, indiferent când cade ziua de 29 august, inclusiv duminica, pentru că datorăm foarte mult acestui mare prooroc al Bisericii noastre. Dintre toți sfinții, doar Maica Domnului, pe 8 septembrie, și Sfântul Ioan Botezătorul, pe 24 iunie, sunt cinstiți și în zilele lor de naștere după trup, pentru misiunea specială pe care a îndeplinit-o fiecare. Niciun alt sfânt nu mai este cinstit în ziua sa de naștere, pentru că sfinții s-au născut în Împărăția cerurilor prin adormirea în Domnul; ziua în care au închis ochii pentru lumea aceasta a însemnat actul de naștere pentru Dincolo”, a explicat Arhiepiscopul Ciprian.
Biserica „Profetul Samuil”, monument istoric reprezentativ pentru municipiul Focșani, a fost zidită din temelie în anul 1756, de către domnitorul Moldovei, Constantin Cehan Racoviță, în locul vechii biserici de lemn. Fondată întâi ca mănăstire, biserica a devenit, începând cu 1863, lăcaș de cult parohial.