Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, au fost sărbătoriți joi, 21 mai 2020, la Schitul Soveja din județul Vrancea, care îi are ca ocrotitori spirituali. În ziua hramului așezământului monahal de maici, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, în altarul de vară al schitului.
În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfinția Sa a evidențiat contribuția majoră a Sfântului Împărat Constantin cel Mare la dezvoltarea creștinismului.
„Dacă noi suntem astăzi ceea ce suntem, adică creștini, aceasta se datorează atât Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, propovăduitorul Evangheliei lui Hristos pe pământul românesc, cât și Sfântului Împărat Constantin cel Mare, cel care, în anul 313, semna la Mediolanum, împreună cu Licinius, co-împăratul din partea orientală a imperiului, celebrul edict de toleranță, prin care acorda creștinilor libertatea de exprimare și manifestare a credinței în Fiul lui Dumnezeu întrupat, răstignit și înviat. Este adevărat că și-a păstrat până la moarte titlul de «Pontifex Maximus» și că a primit botezul creștin abia în anul 337, dar nu putem ignora faptul că, din momentul întâlnirii sale cu adevăratul Împărat Hristos, în ajunul luptei de la Pons Milvius, 28 octombrie 312, când l-a înfrânt definitiv pe adversarul său, Maxențiu, Constantin cel Mare avea să-și trăiască viața ca un adevărat creștin, conștient de puterea Crucii lui Hristos ce-i apăruse pe cer, de valoarea dreptei credințe în Mântuitorul Iisus Hristos și de rolul și lucrarea Bisericii creștine pentru păstrarea unității imperiului”, a spus Ierarhul.
Chiriarhul Buzăului și Vrancei a mai subliniat că Sfântul Împărat Constantin este un model pentru toți conducătorii.
„Din imperiul creștin al împăratului Constantin cel Mare aveau să-și extragă, ulterior, seva dăinuirii în istorie toate țările creștine din Europa, inclusiv Principatele Române. Domnitori precum Ștefan cel Mare, Matei Basarab sau Constantin Brâncoveanu l-au avut drept model de conducere înțeleaptă a supușilor lor pe acest providențial împărat, căruia Mântuitorul Însuși i-a încredințat misiunea de ocrotire și slujire a Bisericii Sale – ca «episcopus ad extram», cum se definise pe sine împăratul –, așa cum i-o încredințase, pe drumul Damascului, și temutului persecutor Saul din Tars, viitorul Apostol al neamurilor, Sfântul Pavel. Din fericire, strămoșii noștri – care s-au născut deodată români și creștini – au avut parte, de-a lungul veacurilor, și de astfel de conducători, care au înțeles să promoveze și să cultive valorile moral-creștine în toate domeniile vieții sociale, culturale, artistice etc., oferindu-se pe ei înșiși pilde de împlinire a legilor dumnezeiești și omenești”, a afirmat Arhiepiscopul Ciprian.
Totodată, Ierarhul locului a explicat evlavia deosebită de care se bucură și Sfânta Împărăteasă Elena.
„Dacă Sfântului Împărat Constantin îi datorăm ctitorirea a numeroase biserici creștine, fondarea orașului ce i-a purtat numele timp de mai bine de 11 secole, decretarea zilei de duminică drept zi oficială de odihnă în tot imperiul roman, cum a rămas până astăzi, convocarea Sinodului întâi Ecumenic la Niceea, în anul 325, când s-au formulat și aprobat primele șapte articole ale Simbolului de credință, mamei sale, Sfânta Împărăteasă Elena, îi datorăm descoperirea Sfintei și de viață făcătoarei Cruci a lui Hristos, în anul 326, pe care episcopul Macarie a înălțat-o, în ziua de 14 septembrie, pe amvonul bisericii Învierii din Ierusalim, pentru a fi cinstită de credincioși. De atunci și până astăzi, creștinii de pretutindeni se închină în fața Sfintei Cruci, cântând sau rostind troparul: «Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim»; o mărturisire de credință prin care ne arătăm vocația pământească de ucenici ai lui Hristos, și anume că nu putem trăi bucuria Învierii, dacă nu trecem, mai întâi, prin durerile și suferințele Crucii”, a arătat Întâistătătorul Eparhiei Buzăului și Vrancei.
La final, Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian a adresat mulțumiri obștii monahale, în frunte cu maica stareță, stavrofora Irina Nuță, părintelui arhimandrit Sofian Ardelean, duhovnicul Schitului Soveja, și tuturor credincioșilor din Arhiepiscopie, care s-au comportat exemplar, în perioada stării de urgență, dovedind înțelegere, răbdare, smerenie și ascultare față de Biserică, spre binele semenilor lor.
