În urma apariţiei articolului cu titlul Preot Ionel Ene, Biserica brâncovenească din Râmnicu-Sărat,în cotidianul „Ziarul de Vrancea” din data de 10 decembrie 2014, eventualii cititori ai respectivului cotidian ar putea rămâne cu impresia, total eronată, că Pc. Pr. Prof. Univ. Dr. Ionel Ene, autorul volumului Biserica Adormirea Maicii Domnului din Râmnicu Sărat – ctitorie brâncovenească, ar fi, cumva, nedreptăţit de aşa-numita „nouă administraţie de la Buzău”.
Întrucât părintele profesor Ene este un intelectual deosebit şi un preot foarte respectat, nu doar pe plan local, se impune să facem câteva precizări, spre a nu i se asocia imaginea cu un nou atac nedemn la adresa Bisericii pe care o slujeşte şi a eparhiei căreia i-a dăruit, cu timp şi fără timp, 40 de ani de muncă susţinută.
Atunci când i s-a propus părintelui Ene realizarea unui volum dedicat bisericii Adormirea Maicii Domnului din Râmnicu Sărat, au fost stabiliţi, de comun acord, parametrii în care trebuia să se încadreze, inclusiv numărul de pagini; lucru care a fost respectat. Deoarece părintele profesor adunase mult material, a cerut binecuvântarea – care i s-a acordat, fără nicio problemă – de a publica, pe cont propriu, o lucrare mai amplă. Iar această lucrare, tipărită la Focşani, constituie un nou şi frumos prinos adus memoriei vii a Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Volumul publicat de Editura Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei a fost evidenţiat în cadrul manifestărilor dedicate mucenicilor prăznuiţi în acest an de Biserica Ortodoxă Română, iar Pc. Pr. Ene, invitat să susţină şi o conferinţă, la simpozionul cu tema „Cinstire Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, a fost apreciat pentru contribuţia sa.
De aceea, nu ne este clar de ce autorul articolului mai sus menţionat a ales tocmai bunul renume al părintelui profesor Ionel Ene pentru a-şi justifica un nou atac veninos la adresa Bisericii Ortodoxe locale.
Respingem cu îndreptăţită mâhnire orice zvon cu privire la aşa-zise neînţelegeri între Pc. Pr. Prof. Univ. Dr. Ene şi persoane din conducerea Eparhiei Buzăului şi Vrancei. Dimpotrivă, căutăm, pe cât ne este cu putinţă, să îl sprijinim pe părintele profesor, atât în misiunea sa didactică, desfăşurată la nivel universitar, cât şi în cea pastoral-misionară, desfăşurată la o parohie cu tradiţie din municipiul Focşani.
Fără a intenţiona să întreţinem o discuţie în contradictoriu cu domnul V. Muscă, autorul articolului amintit – lucru pe care observăm că dânsul şi-l doreşte din răsputeri – trebuie să recunoaştem, totuşi, că nu ştim ce răspuns să dăm la o întrebare ce ne-a fost adresată de curând şi care suna cam aşa: ale cui interese le-o fi slujind acest autoproclamat [sic!] teolog? Evident, nu iubeşte nici Biserica Ortodoxă, care l-a crescut şi, până la un punct, l-a format, nici măcar oraşul care îl adăposteşte (considerând domnul Muscă, în acelaşi articol, cu, evident, neîndreptăţită superioritate, că „municipiul a devenit din punct de vedere intelectual/cultural/ştiinţific, un insipid târg de provincie [subl.n.]”.
Regretăm că persoanele care i-au achiziţionat serviciile – dacă acesta o fi motivul atacurilor sale purulente – îl îndeamnă să nu se dea în lături de la nimic în nedemna strădanie de a azvârli cu noroi în Biserică. Nici măcar de la o josnică tentativă: învrăjbirea unor fraţi de credinţă şi slujire a lui Dumnezeu…
Pr. Alexandru Pripon
Secretar eparhial
