Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a prezidat joi, 14 aprilie 2022, sinaxa stareților, starețelor, egumenilor și egumenelor de la mănăstirile și schiturile Eparhiei Buzăului și Vrancei. Întâlnirea a avut loc în Aula Brâncovenească a Palatului Arhiepiscopal din Buzău, fiind dedicată Anului omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului.
În deschidere, Ierarhul a vorbit despre necesitatea intensificării rugăciunii, mai ales în aceste vremuri tulburi.
„Anul 2022 a fost închinat rugăciunii în viața Bisericii, a creștinului și îndeosebi a monahului, pentru că încercările, greutățile de toate felurile prin care am trecut în timpul pandemiei ne-au influențat involuntar pe toți; nimeni nu poate să afirme că a rămas neatins, chiar și monahii din mănăstiri, întrucât aceștia interacționează cu oamenii și receptează necazurile celor care vin la ei să se spovedească. De aceea, este important să intensificăm rugăciunea, numită de Sfinții Părinți «plugăria sufletului», adică o lucrare spirituală foarte grea. Noi nu reușim să ne rugăm cum trebuie, după cum subliniază Sfântul Apostol Pavel, dar, dacă ne deschidem inima și ne exprimăm dorința de a ne ruga mai mult, disponibilitatea noastră spre rugăciune face ca harul Preasfântului Duh să ne cerceteze, căci «Însuși Duhul Se roagă pentru noi cu suspine negrăite» (Romani 8, 26). Atunci când reușim să ajungem la dimensiunea rugăciunii autentice, trebuie să înțelegem că aceasta nu reprezintă meritul nostru, ci este rodul cercetării noastre de către Duhul Sfânt, cu condiția ca noi să devenim transparenți harului iubirii Preasfintei Treimi”, a explicat Părintele Arhiepiscop Ciprian.
Ședința a continuat cu o prelegere pe tema rugăciunii, susținută de protos. Sava Păun, duhovnicul Mănăstirii Rătești din județul Buzău, care a prezentat câteva exemple de oameni rugători întâlnite în paginile Sfintei Scripturi, arătând că Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, este modelul desăvârșit de Om rugător.
În cadrul sinaxei au mai fost dezbătute diferite aspecte de ordin administrativ și duhovnicesc, specifice așezămintelor monahale, și s-au făcut propuneri de îmbunătățire a vieții mănăstirești.
