Ceea ce s-a întâmplat în noaptea de 30 octombrie 2015 în Clubul Colectiv din Bucureşti a cutremurat o ţară întreagă şi chiar a avut ecouri în afara graniţelor României. Câteva sute de răniţi şi 64 de morţi: cea mai mare tragedie din istoria ţării, după eroii Revoluţiei din decembrie 1989.
Toate bisericile din ţară şi străinătate, încă de dimineaţă, aşa cum este rânduiala, au săvârşit Sfânta Liturghie, slujba care ne aduce aminte de Învierea lui Hristos, garanţia învierii noastre, precum şi de jerta nesângeroasă de pe masa Sfântului Altar. Cu acest prilej, la săvârşirea Proscomidiei (slujba scurtă de pregătire a darurilor de pâine şi vin), s-au pomenit numele celor trecuţi în veşnicie, în mod năprasnic, atât în Clubul Colectiv, dar şi în alte împrejurări, iar după epicleză (momentul prefacerii pâinii şi vinului în Trupul şi Sângele lui Hristos), s-a rostit rugăciunea: Spală, Doamne, păcatele celor ce s-au pomenit aici, cu Cinstit Săngele Tău, pentru rugăciunile sfinţilor Tăi.
Ca unul care sunt în mijlocul tinerilor şi le simt pulsul, vibraţiile, nemulţumirile, dorinţele sau planurile de viitor, am considerat firesc şi necesar ca exact la ora 22:32, momentul producerii tragediei din clubul fatidic, la biserica Sfântul Dumitru din Buzău, unde slujesc ca preot, să fie oficiată o slujbă de pomenire a celor 64 de tineri trecuţi la cele veşnice, dar să rostim împreună rugăciuni pentru toţi cei care încă sunt în suferinţă pe patul spitalelor sau se recuperează. De asemenea, am rostit şi ectenii pentru izbăvirea de moarte năprasnică. Astfel, toţi cei prezenţi în locașul de cult, ca un adevărat colectiv, au fost uniţi în cuget şi-n simţiri.
Parohia a pus la dispoziţie, în mod gratuit, lumânări şi candele, spre a fi aprinse de către cei prezenţi, în amintirea celor care sunt păstraţi în amintire. La intrarea în sfântul locaş au apărut mesaje luminoase: Colectiv #64.
Aş dori să prezint aici o parte din rugăciunile (ecteniile) pe care Biserica noastră le-a rânduit spre a se rosti pentru cei bolnavi şi care se află în cartea de slujire a preotului – Liturghierul:
Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, cu umilinţă şi cu zdrobile de inimă cădem către Tine şi, suspinând, strigăm Ţie: vindecă durerea, tămăduieşte patimile sufletului şi ale trupului robilor tăi (aici am adăugat cuvintele: „care sunt în suferinţă ca urmare a incendiului din Clubul Colectiv din Bucureşti“), şi, ca un bun, iartă-le lor greşeala cea de voie şi cea fără de voie şi degrab ridică-i din patul durerii; conteneşte-le boala, uşurează-le toată patima şi toată neputinţa, încetează-le răceala, potoleşte-le fierbinţeala, tinde mâna Ta cea tare şi-i ridică din patul durerii, precum oarecând pe fiica lui Iair, şi sănătoşi îi arată, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Soborul format din cinci preoţi a oficiat şi slujba Parastasului pentru cei care, deja, după primele minute de la izbucnirea incendiului trecuseră din viaţa aceasta, dar şi pentru cei care au pierit ulterior în spitale.
La sfârşit nu s-a rostit cuvânt de învăţătură. Am considerat că s-a comentat şi s-au spus destule în ultimul an, astfel încât, acum, mai potrivit ar fi să păstrăm tăcerea.
Întâlnirea a fost organizată şi prin intermediul reţelei de socializare Facebook şi s-a numit Colectiv de tineri pentru tinerii din Colectiv, fiind preluată şi mediatizată ulterior de mai multe canale de ştiri on-line locale şi naţionale, de la care am primit un feedback pozitiv.
Ca un omagiu în plus, la finalul slujbei, tânărul Ionuţ Anghel de la Liceul de Artă Margareta Sterian din Buzău a interpretat foarte emoţionant, la vioară, aria Ciaconna, de Tomaso Antonio Vitali, spre încântarea celor peste o sută de tineri prezenţi.
Le mulţumim tuturor pentru împreună-slujire şi fie ca Bunul Dumnezeu să aşeze sufletele celor plecaţi prea devreme dintre noi acolo unde nu este durere, întristare sau suspin, iar pe cei care încă suferă, să-i ridice din patul durerilor!
Sus să avem inimile!
Pr. Romeo Ene
Parohia Sfântul Dumitru din Buzău
