Începutul lunii noiembrie a prilejuit inaugurarea noii expoziții a Muzeului Bisericesc Eparhial al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, care a trecut, în ultimii ani, printr-un amplu și complex proces de restaurare și amenajare. Bătrânul imobil al Episcopului Chesarie, clădit din piatra ce a adăpostit timp de veacuri Tezaurul de la Pietroasele, găzduiește acum, într-o ambianță elegantă, comori inestimabile ale trecutului Bisericii și neamului românesc din împrejurimile Curburii Carpaților și până în mijlocul Bărăganului.

Într-un asemenea decor, plin de vestigii ale unor timpuri de mărturisire trainică a credinței evanghelice, elevi seminariști din toate clasele au venit spre a fi martori ai peregrinării prin secolele creștinătății buzoiene și vrâncene, dezvăluite de treceri delicate printre exponatele așezate cu migală de muzeografi experimentați. Lecțiile de istorie, bisericească ori laică, și de limbă română, realizate în mijlocul cărților apărute în tiparnițele de la Episcopia Buzăului sau alături de documente istorice fondatoare ale instituției ecleziastice ori chiar în fața unor icoane și altare ce au străjuit rugăciunile a generații de creștini, s-au dorit a prinde viață, depășind simpla transmitere a informațiilor dintr-o activitate didactică la clasă. Cartea românească veche urma să devină imaginea trudei vechilor cărturari, caligrafia manuscriselor să se transforme în chipul grămăticilor și al scribilor din cancelarii, iar icoanele și obiectele liturgice să fie înfrățite într-o Liturghie unică a numeroaselor Liturghii la care au fost utilizate.

După scurta inițiere a vizitatorilor, doamnele muzeografe au purces la întâmpinarea tinerilor pelerini în sălile nou-aranjate cu vechi podoabe de artă și cultură bisericească. Plecând de la sala cu cele dintâi dovezi ale istoriei Episcopiei Buzăului și până la cea în care trecutul școlii seminariale de la Buzău se confundă cu prezentul, elevii, însoțiți de profesorii lor, și-au putut completa sau îmbogăți cunoștințele despre istoria buzoiană, despre viața monahală din Eparhie, despre opera tipografică de la cele trei tiparnițe ale Episcopiei, despre școlile marelui Chesarie, despre obiecte, icoane și veșminte ale bisericilor și ierarhilor din trecut. Nicio întrebare nu a rămas fără răspuns, nicio nedumerire nu a mai crispat fețele tinerilor învățăcei, nicio explicație nu a lipsit din prezentarea efectuată de doamnele muzeografe.

În finalul vizitelor, elevii și cadrul didactic au ales să ilustreze lecția de istorie sau de literatură română în holul central al Muzeului, departe de teama catalogului, dar aproape de subiectul temei. Chipurile seminariștilor s-au luminat sub exemplificările date de profesorii lor și ei au reținut nu doar date abstracte, ci și lucruri de suflet, emoția întâlnirii cu trecutul fiind principalul instrument de realizare a obiectivelor propuse.

Pășind pe calea întoarsă spre școala lor, imaginile intrate în memorie și bogăția de informații dobândite vor constitui, cu siguranță, impulsul spre o mai profundă înțelegere a istoriei locale și a vieții creștine de pe meleagurile Buzăului și Vrancei și, totodată, un gând de apreciere față de cei ce poartă de grijă păstrării unor asemenea valori nepieritoare.

Prof. Nicoleta Moraru

Pr. Prof. Nicolae Moraru