„Mântuitorul Hristos Și-a arătat puterea Sa dumnezeiască, dar, în același timp, mila și iubirea Lui față de omul aflat în suferință”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, în predica rostită la Duminica a 6-a după Rusalii. Ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica „Sfântul Ioan Damaschin” din satul buzoian Poșta, comuna Topliceni, la finalul căreia a explicat fragmentul evanghelic al vindecării slăbănogului din Capernaum (Matei 9, 1-8).
În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor prezenți la slujbă, Chiriarhul Buzăului și Vrancei a reliefat cauza suferinței paraliticului din Evanghelie.
„Înainte de a-l vindeca de boala trupească, de paralizie, Mântuitorul Iisus Hristos a trebuit să-l vindece de boala sufletească, de păcat, ceea ce înseamnă că, de foarte multe ori, între o suferință fizică și păcat există o legătură. Nu poți să te faci bine de anumită boală dacă nu te-ai vindecat în primul rând sufletește. Mântuitorul a căutat ca mai întâi să-l tămăduiască sufletește, iertându-i, ștergându-i păcatele pe care le va fi săvârșit și care vor fi fost cauza acelei paralizii. Nu se precizează ce păcate anume și nici nu se putea preciza, în condițiile în care, și acum, un preot duhovnic, sub amenințare cu afurisanie de la arhiereu, nu are voie să divulge vreodată secretul Spovedaniei, păcatele pe care un om le-a săvârșit și pentru care s-a pocăit. Cu atât mai mult Hristos Domnul, Duhovnicul prin excelență, nu le-ar fi dezvăluit; El singur a știut ce păcate va fi săvârșit acel om, care i-au atras suferința trupească, dar a mai știut și pocăința lui. Dacă slăbănogul nu s-ar fi pocăit, nu ar fi sperat în ajutorul lui Dumnezeu și nu ar fi avut credință, Mântuitorul nu i s-ar fi adresat cu cuvintele: «Îndrăznește, fiule!» (Matei 9, 2). Și, pe baza pocăinței lui tainice, discrete, adică a regretului pe care îl va fi simțit toată viața, în timpul suferinței, Mântuitorul Hristos i-a șters păcatele respective, cu alte cuvinte, l-a tămăduit sufletește, apoi a purces și la vindecarea trupească”, a afirmat Înaltpreasfinția Sa.
Totodată, Ierarhul a menționat că, prin minunea vindecării slăbănogului din Capernaum, Domnul nostru Iisus Hristos Și-a arătat puterea Sa dumnezeiască, precum și mila și iubirea Lui față de omul aflat în suferință.
„Chiar dacă cel suferind trăiește experiența amară a abandonării sale de către oameni, este foarte important să conștientizeze că Dumnezeu nu-l abandonează, nu-l părăsește niciodată. Chiar dacă se află singur într-o cameră, pe patul de suferință – și, din păcate, în această situație sunt mulți, mai ales bătrâni, cărora le-au plecat copiii departe și nu mai vin să-i viziteze –, prin rugăciune, omul bolnav ține legătura cu Dumnezeu, Care îl întărește în credință, în speranță și îi dă putere ca să-și poarte crucea până la capăt. Atunci când simți că nu mai ai nădejde la oameni, să îți pui toată nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu”, a subliniat Arhipăstorul Eparhiei Buzăului și Vrancei.
În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian l-a hirotonit în treapta de ierodiacon pe monahul Alexie Lăcătuș, de la Mănăstirea Muntioru, județul Vrancea.
Biserica „Sfântul Ioan Damaschin” din localitatea Poșta, Protoieria Râmnicu Sărat, a fost construită în perioada 2001-2007. Prin strădania preotului paroh Nicușor Bârsan și cu sprijinul enoriașilor, în anii 2009-2010, lăcașul de cult a fost împodobit cu pictură, în tehnica frescă, fiind sfințit în data de 29 mai 2011. Tot aici se află și ruinele fostei biserici cu același hram, ridicată în anul 1709, în vatra satului Domirești, vechea denumire a așezării.
