Biserica Mănăstirii vrâncene Rogozu a fost sfințită duminică, 8 septembrie 2019, în ziua de prăznuire a Nașterii Maicii Domnului, după ce, în ultimii patru ani, a trecut printr-un amplu proces de restaurare. Slujba de târnosire a lăcașului de cult, cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei. Împreună cu un sobor de preoți și diaconi, Ierarhul a săvârșit, apoi, Sfânta Liturghie și un parastas pentru ctitori în altarul de vară din curtea așezământului monahal.

La final, Înaltpreasfinția Sa a oferit icoane și Hrisovul de binecuvântare „Sfântul Mucenic Sava de la Buzău” persoanelor care au sprijinit lucrările de înfrumusețare a sfântului lăcaș.

Cântările liturgice au fost interpretate de Corul Psaltic Misionar „Sfântul Roman Melodul” al Eparhiei.

În cuvântul de învățătură, Chiriarhul Buzăului și Vrancei a vorbit despre praznicul Nașterii Maicii Domnului și, totodată, a adresat mai multe îndemnuri părinților și copiilor, înainte de începerea noului an școlar.

„Fiți cu multă luare aminte la modul în care îi creșteți pe copiii frățiilor voastre, la sfaturile pe care le oferiți acestora, cum îi supravegheați, nu neapărat cu autoritatea de părinte, ci mai ales în calitate de prieteni mai mari, ca să îi conștientizați de pericolele ce îi pândesc. Să fiți mai vigilenți când vine vorba de ocrotirea copiilor dumneavoastră, nu în sensul de a-i urmări, ci într-o manieră prietenească, apropiindu-vă de ei și discutând cu ei problemele cu care se confruntă. Părinții din ziua de azi au cea mai grea misiune. Să știți că cel mai greu act pe care îl puteți săvârși este acela de a educa frumos și sănătos un copil pe care vi l-a dăruit Dumnezeu și care constituie adevărata bogăție primită de la Dumnezeu”, a subliniat Arhiepiscopul Ciprian.

Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” de la Mănăstirea Rogozu a fost ctitorită în anul 1820, de către boierul Constantin Robescu și soția sa, Maria. Între anii 2015-2019, prin strădania actualei starețe, stavrofora Serafima Pricop, ajutată de maicile și surorile din obștea monahală, s-au realizat importante lucrări de renovare a lăcașului de închinare, precum refacerea acoperișului, consolidarea pereților, placarea cu piatră naturală a pardoselii, prevăzută cu instalație de încălzire, restaurarea picturii și a catapetesmei, dotarea cu mobilier nou, sculptat în lemn de stejar, dar și cu obiectele de cult necesare slujirii liturgice.