Moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu au fost aduse sâmbătă, 20 septembrie 2014, la Catedrala arhiepiscopală „Înălţarea Domnului“ din Buzău, de o delegaţie condusă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Racla a fost întâmpinată de preoţii şi credincioşii buzoieni, după ce, în cursul dimineţii, au primit şi icoana Maicii Domnului Hodighitria de la Mănăstirea Dălhăuţi.

Primirea moaştelor la Buzău a fost un moment emoţionant. Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost întâmpinat cu onoruri militare, la fel ca un şef de stat.

În continuare, Patriarhul României şi Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfinţitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, au oficiat o slujbă de mulţumire şi Polihroniul.

În numele clerului şi credincioşilor din Buzău şi Vrancea, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a mulţumit Patriarhului nostru pentru vizitarea eparhiei şi binecuvântarea adusă.

„Cu emoţie şi bucurie sfântă clerul şi credincioşii din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei şi, îndeosebi, cei din municipiul Buzău, vă întâmpină, astăzi, aducându-vă mulţumiri cu recunoştinţă pentru faptul că ne-aţi făcut tuturor o mare bucurie, aducând la Catedrala arhiepiscopală din Buzău moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu spre închinare şi spre cinstire din partea dreptcredincioşilor creştini din această eparhie. Suntem convinşi că Dumnezeu este cu noi, ne ajută şi, de aceea, vă mulţumim cu recunoştinţă pentru marea bucurie pe care ne-aţi prilejuit-o, aducând aici sfintele moaşte spre închinare“, a spus Chiriarhul de la Buzău.

În cuvântul său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat modelul Sfinţilor Brâncoveni de iubire jertfelnică şi statornică faţă de Biserică şi de poporul român.

„Între martirii din timpul stăpânirii otomane avem şi oameni simpli, cum este Sfântul Ioan Valahul, un tânăr care nu a voit să se lepede de credinţa creştin-ortodoxă, dar iată şi un martir voievod împreună cu cei patru fii ai săi, şi anume Sfântul Constantin Brâncoveanu, decapitat la Constantinopol cu 300 de ani în urmă, tocmai în ziua naşterii sale, 15 august, care era şi sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, a Fecioarei Maria. Aşadar, Sfântul Constantin Domnul cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi sfetnicul Ianache sunt jertfă a mărturisirii credinţei şi demnităţii neamului românesc. De la Sfinţii Brâncoveni nu învăţăm doar evlavia, ci şi demnitatea de a nu trăda propriul popor, de a nu trăda valorile credinţei, de a nu trăda interesul naţiunii. Sfântul Constantin Brâncoveanu este, în primul rând, un mare domnitor român. În 25 de ani a dezvoltat ţara, încât a fost foarte respectată şi el a devenit un om foarte influent dintr-o poziţie geografică foarte dificilă între trei imperii antagoniste şi a trebuit să facă mişcări foarte bine cugetate, ca să nu pună ţara în pericol“, a precizat Patriarhul României.

De asemenea, Preafericirea Sa a arătat că Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un domnitor învăţat şi un promotor al educaţiei şi al culturii.

„Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost, însă, şi un mare promotor al culturii. El a sprijinit tipărirea Bibliei de la Bucureşti din anul 1688, care a apărut în prima ediţie în timpul domnitorului Şerban Cantacuzino, iar apoi a fost tipărită din nou în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. A fost un om care a înfiinţat şcoli superioare, Academia Domnească de la Bucureşti, în anul 1694, precursoare a Universităţii din Bucureşti, a înfiinţat biblioteci în mănăstiri, a înfiinţat o şcoală în Transilvania pentru apărarea Ortodoxiei, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, o ctitorie a sa. De asemenea, a tipărit o mulţime de cărţi, nu numai în limba română, ci şi în limba greacă, slavonă, iar prima carte în limba arabă din lume a fost tipărită în 1701 la Snagov, tipograful fiind Antim Ivireanul“, a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit pentru palatul arhiepiscopal şi pentru biserica brâncovenească „Adormirea Maicii Domnului“ din Râmnicu Sărat câte o icoană cu chipul Sfântului Constantin Brâncoveanu, în care se află şi o părticică din sfintele sale moaşte. Totodată, Preafericirea Sa a primit din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Ciprian o icoană cu Sfântul Mucenic Sava de la Buzău.