Mănăstirea Recea din județul Vrancea și-a sărbătorit, sâmbătă, 8 septembrie 2018, hramul. În ziua de prăznuire a Nașterii Maicii Domnului, Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, a sfințit pictura altarului de vară al așezământului monahal, după care a săvârșit Sfânta Liturghie. Cântările liturgice au fost interpretate de Corul Psaltic Misionar „Sfântul Roman Melodul” al Eparhiei.
În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a afirmat că începutul și sfârșitul anului bisericesc stau sub ocrotirea Maicii Domnului.
„Ne aflăm la începutul unui nou an bisericesc, care a debutat în data de 1 septembrie. Prima mare sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, semn că suntem așezați sub ocrotirea ei, este Nașterea Maicii Domnului sau «Sântămăria Mică», prăznuită la 8 septembrie […]. După cum cifra șapte simbolizează sfințenia, cifra opt este simbolul veșniciei sau al infinitului. Prin Nașterea Maicii Domnului, s-a făcut începutul mântuirii neamului omenesc și ni s-a dat perspectiva dobândirii vieții veșnice, simbolizată de cifra opt. Anul bisericesc se încheie tot cu o sărbătoare a Maicii Domnului – Adormirea, în data de 15 august, iar cincisprezece înseamnă șapte plus opt, simbolul sfințeniei și al veșniciei. Așadar, de la începutul și până la sfârșitul unui an bisericesc, ne aflăm totdeauna sub omoforul Maicii Domnului”, a spus ierarhul locului.
Situată pe teritoriul comunei vrâncene Dumbrăveni, Mănăstirea Recea a fost ctitorită către sfârșitul secolului al XVII-lea, înainte de anul 1685, de către clucerul Mănăilă Mărăcineanu. În urma avariilor suferite din cauza năvălirilor străine și a cutremurelor de pământ, biserica mănăstirii, cu hramurile „Nașterea Maicii Domnului” și „Sfântul Ierarh Nicolae”, a fost refăcută între anii 1802-1804.
Așezământul călugăresc a fost desființat în anul 1864, fiind reînființat mai târziu, dar închis, din nou, în 1959, de regimul comunist ateu. În anul 1990, Mănăstirea Recea a fost reactivată ca așezământ monahal de călugărițe.
