Biserica „Buna Vestire” din localitatea vrânceană Poduri, filie a Parohiei Colacu, a fost resfințită duminică, 28 iunie 2020, de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei. În ultimii ani, lăcașul de cult, care datează din prima jumătate a secolului al XX-lea, a fost restaurat și înfrumusețat.

Chiriarhul locului a înconjurat mai întâi biserica, pe care a sfințit-o prin ungerea cu Sfântul și Marele Mir și prin stropirea cu aghiasmă, apoi a târnosit Sfânta Masă a Altarului. În continuare, Înaltpreasfinția Sa a sfințit pictura interioară și icoanele de pe catapeteasmă, după care a săvârșit Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul Psaltic Misionar „Sfântul Roman Melodul” al Eparhiei.

În cuvântul de învățătură, Arhipăstorul Buzăului și Vrancei a explicat semnificațiile Evangheliei Duminicii a 3-a după Rusalii (Matei 6, 22-33), în care Mântuitorul Iisus Hristos vorbește despre grijile vieții, „față de care omul trebuie să acționeze cu luciditate și discernământ, stabilind corect prioritățile; mai întâi hrană pentru suflet, apoi grijă pentru cele materiale”.

„Plecând de la importanța covârșitoare a ochilor fizici pentru organismul uman, Domnul Hristos afirmă că «luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat» (Matei 6, 22-23); o comparație prin care a dorit să arate că omul are și un alt fel de ochi, unul duhovnicesc, care trebuie să fie curat, neîntinat și necontaminat de viclenie. Dacă ochiul fizic sănătos este fereastra prin care lumina creată pătrunde în trupul omenesc, ajutându-l să-și mențină echilibrul și să-și împlinească rostul existenței sale, ochiul lăuntric al omului – adică mintea sau conștiința sa – este vehiculul prin care pătrunde în suflet lumina necreată a credinței și cunoștinței de Dumnezeu, care dă sens existenței ființei umane, din perspectivă spirituală. De remarcat faptul că, în limba greacă, cuvântul care însoțește substantivul «ochi» este adjectivul «πονηρός» (viclean), și nu «κακός» (rău) – la fel ca în Rugăciunea Domnească («Și ne izbăvește de cel viclean») –, ceea ce înseamnă că viclenia este mai mult decât răutatea – pe care, de fapt, o include –, fiind extrem de nocivă pentru sănătatea spirituală a minții omenești. Așadar, dacă ochiul duhovnicesc va fi atins de viclenie, atunci toată ființa omului va fi întunecată, confuză și bolnavă”, a subliniat Ierarhul.

„Strămoșii noștri trăiau mult mai intens credința creștină, știind că lumea aceasta este trecătoare și, prin urmare, nu trebuie să iei din ea decât ceea ce este strict necesar și suficient pentru întreținerea vieții biologice. Acum, însă, foarte multe din învățăturile Bisericii au fost denaturate și, din păcate, greșit aplicate în viața de zi cu zi, de vreme ce mulți din semenii noștri, stăpâniți de patimi, precum lăcomia după avere și setea de putere, își închipuie, în mod eronat, că pot sluji deopotrivă și lui Dumnezeu, și lui mamona (zeul bogăției). Citiți Noul Testament și, mai ales, «Predica de pe munte» a Mântuitorului Iisus Hristos, care nu are nevoie de prea multe explicații. Apoi, în cămara de rugăciune a frățiilor voastre, meditați la ceea ce ne învață Domnul Hristos și care constituie esențialul pentru dobândirea adevăratei vieți, înțeleasă ca existență veșnică în comuniunea de iubire a Preasfintei Treimi și a sfinților care s-au împărtășit de sfințenie. Nu trebuie să uităm nici o clipă că nu am fost creați numai pentru aici și acum, ci pentru a fi împreună cu El în împărăția lui Dumnezeu. Așadar, «căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui» (Matei 6, 33) și fiți siguri că toate celelalte lucruri vă vor fi oferite de Părintele ceresc, atâta vreme cât înțelegeți să munciți cinstit și cu sârguință, acceptându-L pe El ca pavăză și grabnic ajutător în suferințe și necazuri”, a adăugat Arhiepiscopul Ciprian.

Biserica din satul Poduri a fost ridicată în anul 1912. În perioada 2006-2020, s-au efectuat mai multe lucrări de renovare și înfrumusețare a lăcașului de rugăciune, precum refacerea Sfintei Mese, dotarea cu mobilier nou și cu o nouă catapeteasmă. Printre realizări se mai numără construirea, în apropierea sfântului lăcaș, a unui monument închinat eroilor și a unei case praznicale. Lucrările au fost coordonate de preotul paroh Costică Mortu, cu sprijinul credincioșilor din localitate.