În sufletul fiecărui om, Bunul Dumnezeu sădește dorul de a călători, de a peregrina cu alte suflete, întru slava Lui. Și parcă acest dor e mai aprins atunci când interdicțiile de călătorie sunt mai mari, când barierele pandemiei țes pânza încorsetată a durerii interioare. Dar, când voia lui Dumnezeu este ca dorul să se elibereze, nimic nu-i mai stă în cale, pentru că binecuvântarea e mai puternică decât pandemia.
De această binecuvântare a călătoriei ne-am bucurat și noi, pelerinii Centrului de pelerinaje „Sfinții Împărați Constantin și Elena” al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, prin pelerinajul organizat în Capadocia, în perioada 29 septembrie – 8 octombrie 2020. Timp de 10 zile, ne-am înfrățit în acest pelerinaj cultural și spiritual, împărtășind gânduri, impresii, descoperindu-ne mai intens trăirile și purtând în noi rugăciunile celor dragi.
Cultura, civilizația și istoria s-au îngemănat într-un cântec interior al spiritualității de ieri și de azi, răsunând în sufletele noastre pe tărâmul Turciei și al Capadociei, odată cu traversarea cu feribotul a Strâmtorii Dardanele, urmată de cazarea la Çanakkale, în prima zi.
Ziua a doua a pelerinajului a reprezentat tot o îmbrățișare culturală a prezentului cu trecutul, prin incursiunea în istorie, facilitată de vizitarea cetății Troia, apoi a câtorva dintre cele șapte biserici ale Apocalipsei: Pergamon, Smyrna și Efes. Instantaneele fotografice individuale și de grup la Calul Troian au generat amintiri memorabile, ca o muzică a trecutului de dincolo de pelicula filmului „Troia”, până în prezent.
Purtând amprenta tăcută și misterioasă a istoriei, pelerinii au simțit chemarea spiritualității, vizitând prima biserică a Apocalipsei – Pergam (Basilica Roșie) și cetatea Pergamon, urmată de o altă biserică a Apocalipsei – Smyrna, despre care se spune că ruinele acesteia au reprezentat baza orașului Izmir de astăzi. O zi plină își găsește culcușul la Kușadasi, într-o atmosferă liniștită și plină de viață.
În ziua a treia, 1 octombrie, Acoperământul Maicii Domnului a sporit energia interioară a pelerinilor către cetatea Efes, templul zeiței Artemis – una dintre cele 7 minuni ale lumii, teatrul antic – locul unde a predicat Sfântul Apostol Pavel în Efes, Pamukkale (cetatea de Bumbac) și Piscina Cleopatrei.
Fondată în secolul al XI-lea î.Hr., de către ionieni, cetatea Efes a fost unul dintre primele centre ale creștinismului, unde a avut loc Sinodul al III-lea Ecumenic, când s-a stabilit că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, lucrările Sinodului fiind desfășurate în biserica închinată Maicii Domnului, un loc spiritual (din păcate, astăzi, aici, sunt doar ruine) unde am trăit și noi emoția acelor vremuri.
Prilej deosebit de meditație duhovnicească și de rugăciune intensă am simțit la Mormântul Sfântului Ioan Evanghelistul și la Casa Fecioarei Maria, de pe Muntele Priveghetorii.
„Primește rugăciunile smerite ale inimilor noastre, Maică, Pururea Fecioară, și întărește-ne credința, puterea și iubirea dintre noi, ca să-ți grăim neîncetat: Bucură-te, Fecioară, cea plină de har, Domnul este cu tine!”. Gânduri, ecouri ale fiecărui suflet, au umplut Casa Maicii Domnului, încununate de cântarea într-un singur glas: „Apărătoare Doamnă”.
Popasul spiritual și cultural încărcat de frumusețea locurilor a continuat cu vizitarea cetății de Bumbac de la Pamukkale, o relaxare vizuală în renumitele cascade și izvoare termale, bogate în minerale cu puteri miraculoase de vindecare, și cu vizitarea ruinelor orașului antic Hierapolis, fondat în anul 190 î.Hr.
De la Bumbac, am urmat Drumul Mătăsii: Konya – Sultanhan – Aksaray – Goreme, în ziua a patra, și am ajuns la Ürgüp (Prokopion). Răsăritul soarelui, în ziua a cincea, avea să ne cucerească emoțional, fiecare dintre noi reflectând asupra nevoii spirituale a unui răsărit interior.
„Cine crede-n zbor e stăpân peste zare!”, a fost motto-ul zilei, care a prilejuit zborul cu balonul cu aer cald deasupra Capadociei. Credință, încredere, provocarea sinelui au fost amprentele călătoriei pe „Acoperișul Capadociei” din Uchișar, cea mai înaltă formațiune vulcanică din această regiune, de unde se desfășoară privirii o panoramă memorabilă.
Punctul culminant al itinerarului spiritual l-a reprezentat vizitarea orașelor subterane din Capadocia, săpate de creștinii care se ascundeau în urma invaziilor arabe din perioada bizantină. Fiecare dintre noi și-a proiectat un model de viețuire creștină, într-un mod autentic, coborându-L pe Hristos, tainic, în inima lui.
Încântare, emoție și uimire au produs și orașele subterane vizitate: Kaymakli – cel mai extins labirint ce cuprinde 100 de tuneluri interconectate, desfășurat pe 8 nivele, cu o lungime de aproximativ 300 km și cu o adâncime de până la 120 de metri, și Derinkuyu – cel mai adânc oraș subteran din „Ținutul cailor frumoși”, așa cum a fost numită Capadocia. Vizitarea Muzeului Goreme, loc ce adăpostește aproximativ 30 de biserici rupestre, a încheiat ziua, pelerinii împărtășindu-și impresii la cina în Capadocia.
Ziua a șasea ne-a călăuzit pașii către Ürgüp (Prokopion), locul unde a trăit Sfântul Ioan Rusul. Și, pentru că rugăciunea a încununat mereu traseul nostru spiritual, în biserica „Sfântul Ioan Rusul” am rostit Acatistul Sfântului, rugându-ne pentru toți cei dragi și nu numai, apoi am vizitat casa în care a locuit Sfântul, aprinzând lumânări și intonând cântări religioase specifice momentului și locului unde ne aflam.
Traseul a continuat spre Valea Porumbeilor – Valea Zemi – Valea Călugărilor, o lume feerică, ruptă din basme. Am vizitat biserici rupestre săpate în tuful vulcanic: biserica Șarpelui și biserica Karabaș, fiind adevărate comori ale mărturisirii creștine într-o regiune predominant musulmană.
„Minunată este creația Ta, Doamne! Fă-ne vrednici să o descoperim zi de zi, pas cu pas, întru slava Ta!” – un gând ca o rugăciune ne-a unit în acest periplu capadocian.
Măiestria meșteșugarilor tradiționali a fost admirată în cadrul vizitei într-un atelier de ceramică tradițională din Avanos.
Ziua a șaptea a fost dedicată călătoriei spre vechea capitală bizantină – Constantinopol, azi – Istanbul (orașul întins pe două continente: Europa și Asia). Drumul fiind destul de lung, am oprit în Ankara, ca să vizităm un obiectiv deosebit de apreciat de poporul turc, Monumentul și Muzeul dedicat părintelui Turciei moderne: Mustafa Kemal Atatürk. Am fost profund impresionați de respectul purtat de poporul turc primului președinte al Turciei moderne.
Am continuat călătoria noastră, purtând în suflet amintiri de neuitat și ne-am îndreptat spre Istanbul.
Ziua a opta ne-a oferit pagini de istorie bizantină, asimilând mărturii ale culturii și civilizației oferite de: biserica „Izvorul Tămăduirii”, Patriarhia Greacă din cartierul Fanar și biserica din Vlaherne.
Glasurile noastre, în acord cu trăirile sufletești, au amplificat bucuria prin cântarea omofonă „Apărătoare Doamnă” și prin Acatistul Acoperământului Maicii Domnului. Am încheiat ziua cu o croazieră pe Bosfor și Cornul de Aur, descătușându-ne grijile și gândurile prin contemplarea apusului.
Ziua a noua am dedicat-o centrului istoric al Istanbulului. Am început cu Palatul Topkapi – unde se află mâna Sfântului Ioan Botezătorul, sabia Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare, Turbanul lui Iosif, Toiagul lui Moise, sala tezaurului și sala haremului sultanilor. Am continuat drumul nostru cu vizitarea bisericii Cisternă și apoi am intrat cu emoție în suflet în Catedrala „Sfânta Sofia” (azi – moschee, din păcate), unde tronează icoana Maicii Domnului, de o frumusețe copleșitoare.
Un pelerinaj de nota 10 – cel puțin așa cred – încheiat în ziua a zecea pe traseul Edîrne – Giurgiu – Buzău.
Cu bucurie în suflet, ne-am îmbarcat, îndreptându-ne către casă cu mulțumirea că am vizitat locuri minunate și ne-am încărcat sufletește în acest pelerinaj.
Mulțumim, Doamne, că ne-ai ascultat rugăciunile și ne-ai descoperit atâtea lucruri minunate, întru slava Ta!
Mulțumim Centrului de pelerinaje „Sfinții Împărați Constantin și Elena” pentru pelerinajul organizat, pentru colaborarea cu ghidul profesionist și, nu în ultimul rând, mulțumim pelerinilor pentru încrederea acordată, pentru asumarea pelerinajului în condiții de pandemie și pentru armonia și dragostea creștină de care au dat dovadă.
Pr. Marcel Panait
Parohia „Sfântul Vasile cel Mare” – Buzău
Protoieria Buzău I
