În Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul), 29 martie 2020, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala „Înălțarea Domnului” din municipiul Buzău. Arhipăstorul Buzăului și Vrancei a evidențiat, în predica sa, înțelesurile fragmentului evanghelic al vindecării fiului lunatic (Marcu 9, 17-32) și a vorbit despre mijloacele duhovnicești prin care putem depăși actuala pandemie.

„Evanghelia de astăzi se potrivește fiecăruia dintre noi, mai ales în această perioadă de post și de încercare prin care trece întreaga omenire. Trebuie să recunoaștem că ne aflăm atât în postura tânărului care suferea de multă vreme, din pricina unui duh necurat, cât și a tatălui său, care nu avea suficientă credință pentru a determina coborârea puterii tămăduitoare a lui Dumnezeu asupra fiului său. Astfel, toți trăim o grea suferință, din pricina rănilor provocate de acest vrăjmaș invizibil, atât de periculos și necruțător, numit «Covid-19». Din rândul celor care luptă în mod concret cu acest inamic, unii ies biruitori, transmițând un mesaj de speranță, dar există și un număr semnificativ al celor care, din nefericire, au căzut pe câmpul de bătălie și pe care Biserica îi pomenește la sfintele slujbe”, a spus Ierarhul.

În continuare, Arhiepiscopul Ciprian a arătat că, pentru a primi ajutorul lui Dumnezeu, trebuie să avem credință puternică și neîndoielnică.

„Știm că Mântuitorul, în săvârșirea tuturor minunilor, a solicitat cooperarea cu Sine a persoanei în cauză. De aceea, după fiecare vindecare, Își încheia lucrarea spunând: «Mergi, credința ta te-a mântuit» (Marcu 10, 52); cu alte cuvinte, «pentru că ai crezut, Dumnezeu te-a miluit și ți-a dăruit vindecarea». Așa încât, pentru a ieși biruitori din războiul nevăzut cu acest microorganism, este foarte important să ne întărim în credință neîndoielnică, asemenea tatălui din Evanghelie, după ce Hristos Domnul l-a încredințat că «toate sunt cu putință celui ce crede» (Marcu 9, 23). Mă tem, însă, că cei mai mulți dintre noi ne situăm în postura acelui om de dinainte de convertire. Din păcate, avem o credință slabă, umbrită zi de zi de clipele de îndoială cu privire la posibilitatea ameliorării acestei situații dramatice prin care trecem. Nu ne punem totdeauna nădejdea în puterea și ajutorul lui Dumnezeu, cu toate că vedem cât de limitată este puterea omului în fața unei astfel de provocări. Însă Dumnezeu ne-a dat rațiune ca s-o folosim spre bine, nu pentru a ne considera centrul lumii, ca și cum am fi atotputernici; trebuie să recunoaștem, întru smerenie, limitele ființei noastre umane și că suntem dependenți de Dumnezeu, fără de Care nu putem face nimic bun pe pământ”, a afirmat Chiriarhul locului.

Totodată, Înaltpreasfinția Sa a subliniat importanța rugăciunii pentru bolnavii de coronavirus, precum și pentru medicii și asistentele din spitale.

„Fiecare se străduiește după putință să-și îndeplinească vocația slujirii la care a fost chemat de Însuși Dumnezeu. Mă gândesc, aici, la medicii, asistentele medicale și multe alte persoane care ostenesc în spitale, luptându-se la propriu cu efectele răspândirii acestui flagel, punându-și viața în pericol, pentru îngrijirea și însănătoșirea semenilor lor aflați în suferință. Cei care, din motive binecuvântate, ne-am retras în casele noastre, protejându-ne pe cât posibil de pericolul îmbolnăvirii, se cuvine să sporim în rugăciunea pentru noi și pentru cei din spitale, căci altă nădejde de scăpare nu avem decât în ajutorul și puterea tămăduitoare a Mântuitorului Iisus Hristos. Iar acest îndemn este valabil și pentru noi, slujitorii sfintelor altare, care, de câteva zile, trăim intens durerea slujirii Sfintei Liturghii în biserici cu ușile închise, în absența fizică a dreptcredincioșilor creștini. De aceea, mă adresez în primul rând lor, cu speranța că ne urmăresc și ne ascultă, că s-au rugat împreună cu noi, atât cu mintea, cât și cu inima. Ne aflăm într-o situație fără precedent, până odinioară, de neînțeles și de neacceptat, ca Sfânta Liturghie – care este lucrarea duhovnicească prin excelență a poporului dreptcredincios – să fie săvârșită fără participarea acestuia. Totuși, dăm slavă lui Dumnezeu că, cel puțin în această formă, este posibilă oficierea Sfintei Liturghii de către preoți și cântăreții bisericești, în toate bisericile din țară, și că se pot împărtăși măcar câțiva cu Sfintele și Preacuratele lui Hristos Taine”, a menționat Întâistătătorul Eparhiei Buzăului și Vrancei.

În omilia rostită în această duminică, Părintele Arhiepiscop a vorbit și despre Sfântul Ioan Scărarul, care a alcătuit o lucrare pentru monahi, numită „Scara Paradisului”, în treizeci de capitole, „pornind de la numărul anilor pe care Mântuitorul I-a avut în momentul ieșirii Sale la propovăduire. În fiecare capitol, Sfântul Ioan vorbește despre ceea ce trebuie să facă monahul în primul rând, dar și creștinul, pentru a înainta pe scara dumnezeiescului urcuș, spre întâlnirea cu Hristos Domnul. Îi învăța pe monahi că prima treaptă a viețuirii lor în mănăstire o reprezintă fuga de lume, înțelegând prin aceasta renunțarea la bogății, la toate lucrurile materiale și chiar la familia biologică. După aceea, era extrem de important să intre sub ascultarea unui părinte duhovnicesc iscusit, ceea ce este valabil și pentru credincioșii din bisericile de parohie, apoi să mediteze la propria viață, căindu-se pentru păcatele săvârșite, și să cugete permanent la propria moarte, această cugetare fiind un fel de zid spiritual, care frânge toate săgețile otrăvitoare ale vicleanului diavol, îndreptate asupra lor. Împlinind toate aceste povățuiri, monahii pot să se ferească de multe patimi, precum lăcomia, iubirea de arginți, mândria, trândăvia, mânia și altele, și să dobândească virtuțile care-i ajută să înainteze, treaptă cu treaptă, pe scara sfințeniei ce leagă cerul de pământ, pentru a intra în împărăția lui Dumnezeu”, a menționat Înaltpreasfinția Sa.

La final, Ierarhul Buzăului și Vrancei i-a îndemnat pe credincioși să nu-și piardă nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu.

„Îmi doresc, dragii mei, să priviți cu multă responsabilitate în adâncul sufletului frățiilor voastre. Chiar dacă sunteți izolați în case, fiind nevoiți să respectați măsurile de prevenție impuse de autoritățile statului, străduiți-vă să trăiți comuniunea cu cei din jurul vostru, cu cei care fizic se află departe, dar sufletește vă sunt aproape, și să vă rugați unii pentru alții. Să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne păstra sănătatea mentală și duhovnicească, prin rugăciune, prin citirea Sfintei Scripturi, a cărților cu conținut duhovnicesc și nu numai. Sunt mijloace spirituale extrem de benefice pentru a ne menține starea de trezvie, de curaj și de optimism. Să avem încredere în ajutorul lui Dumnezeu, în purtarea de grijă a Maicii Domnului și a tuturor sfinților, care astăzi se roagă împreună cu noi și pentru noi. Iată, chiar dacă biserica-lăcaș de cult a fost lipsită de prezența frățiilor voastre, avem convingerea că, astăzi, ne-au străjuit sfinții îngeri, iar la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie i-am avut împreună slujitori pe sfinții ierarhi ai Bisericii triumfătoare, întărindu-ne în credință și încurajându-ne să avem speranță în puterea tămăduitoare a Mântuitorului Hristos. Să ne rugăm lui Dumnezeu cu lacrimi de pocăință și cu nădejde, ca să ne ajute să scăpăm de această «robie» a izolării, a îndepărtării fizice unii de alții, și să ne reîntâlnim în sfintele lăcașuri, pentru a trăi mai deplin comuniunea liturgică”, a explicat Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian.