Înaintea începutului anului școlar, în perioada 30 august – 2 septembrie 2022, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, prin Sectorul Cultural-educațional, a organizat o tabără care a cuprins în itinerariu Munții Apuseni. Beneficiari au fost 21 de elevi de liceu și gimnaziu, provenind atât de la Seminarul Teologic Ortodox „Chesarie Episcopul” din municipiul Buzău, cât și din cadrul protoieriilor județului Buzău, alături de care s-a aflat pr. Dan Necula, inspector eparhial la Biroul Catehizare, învățământ și activități cu tineretul.
În prima parte a zilei de marți, 30 august, a fost parcurs cu microbuzul drumul alpin Trans-Bucegi, de-a lungul căruia a putut fi observat Lacul de acumulare Bolboci, împreună cu barajul de pe râul Ialomița, iar în amonte de acesta, și Peștera Ialomiței, cel mai vizitat obiectiv turistic din Parcul Natural Bucegi. Chiar la intrarea în peșteră se afla Mănăstirea Ialomiței, ctitoria voievodului Țării Românești, Mihnea cel Rău, din secolul al XVI-lea.
Următoarea oprire a fost la Râșnov, de unde, cu ajutorul unui trenuleț, s-a putut urca spre unul dintre cele mai frumoase și mai vizitate monumente din județul Brașov – Cetatea Râșnov, ridicată de locuitori încă din Evul Mediu, cu scopul de a-i adăposti și apăra în vremurile invaziilor vrăjmașe. Drumul a continuat apoi spre zona Munților Făgăraș, la poalele cărora a fost descoperită Mănăstirea rupestră Șinca Veche, săpată în stâncă, în jurul anului 1700, atunci când a început persecuția creștinilor ortodocși din Transilvania, ca urmare a Uniației. După aceea, a fost făcut un popas și la Catedrala din municipiul Făgăraș, un edificiu bisericesc de proporții magnifice, demn de această zonă aflată fix în mijlocul țării noastre, locul de baștină al „descălecătorilor” istorici care au întemeiat statul medieval din Muntenia.
Prima zi a intinerariului a fost desăvârșită cu Sibiul – centru istoric al Transilvaniei, recunoscut la nivel internațional, din punct de vedere cultural și turistic –, unde au putut fi admirate clădiri precum Turnul Sfatului, Biserica Evanghelică în stil gotic, dar și atracții de interes urban, precum Podul Minciunilor, Piața Mică, Piața Mare, strada pietonală Nicolae Bălcescu.
Miercuri, 31 august, a fost vizitat Castelul Corvinilor din municipiul Hunedoara, un monument arhitectural încărcat de istorie, deoarece datează din secolul al XIV-lea și este reprezentativ pentru arta feudală din întreaga Europă, fiind clădirea ale cărei blazoane reunesc corbul cu inelul în cioc (simbolul familiei lui Iancu de Hunedoara) și inorogul (blazonul familiei Elisabetei Szilágyi, soția lui Iancu de Hunedoara și mama regelui maghiar Matei Corvin). În curtea locației a fost vizionată și o piesă de teatru, pregătită de castelani, care a pus în scenă momentele importante din istoria acestui loc, iar în mai multe încăperi ale castelului, trubadurii au oferit un fundal sonor potrivit pentru a recrea atmosfera acelor vremuri de basm.
Pe la prânz, grupul a ajuns în Parcul Național Munții Apuseni, considerat a fi între cele mai frumoase zone turistice din România, un paradis al naturii, unde a fost vizitată Peștera Urșilor – prima peșteră de la noi amenajată la standardele turismului modern, deși a fost descoperită întâmplător, în anul 1975, de cei care extrăgeau calcar în zonă.
A treia zi a călătoriei a coincis cu prima zi a anului nou bisericesc, 1 septembrie. Acest moment i-a surprins pe tinerii pelerini la cel mai mare ghețar subteran din țară, Ghețarul Scărișoara – monument al naturii, din comuna Gârda de Sus –, situat la 1.165 de metri altitudine. În apropierea sa, pe Valea Ordâncușei, a fost vizitată și Peștera „Poarta lui Ionele” – rezervație speologică –, după care a fost admirată priveliștea magnifică a Cheilor Ordâncușei.
Casa Memorială „Avram Iancu”, din comuna numită în trecut Vidra de Sus, a impresionat prin tavanul din grinzi masive de brad și prin acoperișul țuguiat, foarte înalt, reprezentative pentru viața moților de aici, netulburată din cele mai vechi timpuri. În aceeași comună a eroului național Avram Iancu (1824-1872), supranumit „Craiul munților”, au mai fost punctate ca destinații Dealul cu Melci și o altă minune a naturii, Cascada Pișoaia – cunoscută și sub numele de „Cascada Miresii” –, rezervație peisagistică care se întinde pe o suprafață de 2,5 hectare, situându-se într-o pădure de fag, unde există o cădere de apă de la 25 de metri peste o stâncă formată din calcare cristaline.
A urmat apoi coborârea din Apuseni și un popas, la ceas de Vecernie, la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia – primul lăcaș de cult important construit în Transilvania, după Marea Unire care s-a consfințit chiar aici, la 1 decembrie 1918. Lăcașul de închinare ortodox a fost ridicat special pentru încoronarea perechii regale a României Mari, Ferdinand și Maria, în data de 15 octombrie 1922. Farmecul Cetății bastionare Alba Carolina i-a ademenit pe vizitatori într-un tur plin de istorie și cultură, de monumente și, în aceeași măsură, de arhitectură urbană modernă.
Ultima zi a periplului a început de la poalele Munților Parâng, cu un important popas duhovnicesc la Mănăstirea Oașa, unde liniștea locului a permis un moment de rugăciune și a oferit o pildă de asceză, prin observarea viețuitorilor ei, continuând cu o nouă „descălecare” a tinerilor buzoieni, prin Transalpina, către „Oltenia de sub munte”. Aici a fost vizitat un nou obiectiv al naturii, în aceeași cheie a speologiei – Peștera Muierilor, un adevărat labirint subteran, cu două ieșiri, care a avut în istorie și rol de adăpost pentru femei și copii în fața năvălirilor neamurilor vrăjmașe.
În lungul drum înapoi spre casă, la un moment dat, în apropierea Ploieștilor, grupul s-a oprit la Mănăstirea Ghighiu și s-a închinat în biserica cea mare a așezământului monahal, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, construită în anul 1866, pe locul alteia mai vechi și mai mici. Astăzi, sfântul lăcaș adăpostește o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, datată în secolul al XVI-lea, primită în dar de comunitatea monahală, în ziua de 25 februarie 1958, din partea Patriarhiei Antiohiei.
Tinerii participanți la acest periplu, care a reunit obiectivele naturale, istorice, culturale și spirituale din mai multe regiuni ale țării, au ținut să își exprime sentimentele care i-au încercat la momentul sosirii acasă, în fața Catedralei Arhiepiscopale „Înălțarea Domnului” din Buzău.
„Munții Apuseni sunt atracția principală a speologiei în România. De mică am fost pasionată de drumeții montane, precum și de speologie, așa că această tabără a fost o bucurie pentru mine. În aceste zile am vizitat multe locuri fascinante, cum ar fi Peștera Scărișoara, care de la intrare pare un peisaj ca din povești, ireal de frumos. Chiar dacă pe mine m-au atras în special peșterile, totuși Castelul Corvinilor a fost preferatul meu. Coloana sonoră din camere, frumoasa arhitectură, poveștile din trecutul acestuia îl transformă într-un loc de senzație” (Maria-Ștefania Șerban, clasa a VI-a, Școala Gimnazială „Vasile Cristoforeanu”, Râmnicu Sărat).
„Munții Apuseni au fost un tărâm de basm, un loc nevizitat de mine până în această tabără. Oamenii pe care i-am cunoscut aici sunt ospitalieri și talentați, locațiile ai spune că s-ar afla «pe-o gură de rai», Peștera Scărișoara sau Mănăstirea Șinca Veche, vestita Transalpina sau Cetatea de la Alba Iulia fiind unele dintre multele exemple de acest gen. Mă bucur că am putut descoperi această zonă a țării, care va rămâne pentru totdeauna în inima mea. Dumnezeu să binecuvânteze aceste plaiuri și pe oamenii lor!” (Bianca Alexia Ifrim, clasa a IX-a, Colegiul Național „B. P. Hasdeu” Buzău).
„Am ajuns în sfârșit în Apuseni! Și am rămas cu totul fermecat de această zonă magnifică. Sunt niște locuri care au ceva aparte, o frumusețe păstrată de-a lungul secolelor și un farmec rustic ce te îndeamnă la conectare cu natura și, în același timp, cu rădăcinile poporului nostru. Nu am văzut decât o parte din această regiune vastă, dar a fost de ajuns pentru a-mi inspira atâtea sentimente. Am descoperit în Apuseni că nu numai obiectivele sunt incredibile, ci și drumul până la ele, fie că vorbim de o plimbare până la o peșteră sau de un traseu mai anevoios pe munte…” (Cătălin Moraru, clasa a X-a, Seminarul Teologic Ortodox „Chesarie Episcopul” Buzău).
„Peisajele de vis descoperite în frumoasa noastră țară, aerul curat al munților, dar și oamenii minunați cu care am legat prietenii m-au făcut să realizez că tabăra din Munții Apuseni este unul dintre cele mai deosebite momente din viața mea. Pot spune că Îi sunt profund recunoscătoare Bunului Dumnezeu că mi-a oferit ocazia să iau parte la o astfel de excursie și să rămân cu niște amintiri de neuitat” (Elena-Daria Păduraru, clasa a XI-a, Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” Buzău).
Insp. Ionuț-Romeo Sandu
Sectorul Cultural-educațional
