Asociația Femeilor Ortodoxe din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei a organizat sâmbătă, 22 februarie 2020, la Sala „Balada” din Focșani, evenimentul cultural-artistic intitulat Cultură și spiritualitate în Vrancea arhaică, la care a participat Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian.
Alături de Chiriarhul locului s-au aflat aproximativ 400 de persoane, printre care s-au numărat primarul municipiului Focșani și membre ale Asociației Femeilor Ortodoxe.
Manifestarea s-a bucurat de prezența unor personalități ale vieții culturale din România și Republica Moldova: etnologul Varvara Buzilă – secretar științific al Muzeului de Etnografie și Istorie Națională din Chișinău, etnograful Ion Cherciu – cercetător în cadrul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, artistul plastic Virginia Georgescu-Hossu, antropologul Gheorghiță Geană – profesor doctor universitar în cadrul Universității din București și cercetător științific în cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române, precum și doamna Maria Murgoci – directorul Ansamblului folcloric „Țara Vrancei”.
Evenimentul a debutat cu prezentarea activității Asociației Femeilor Ortodoxe din ultimul trimestru, sub forma unui film cuprinzând imagini de la cele 10 conferințe publice și manifestări culturale și cultural-artistice, 4 ateliere pentru copii și părinți, training-urile de formare de formatori pentru adolescenți, dar și imagini de la acțiunea socială prin care au fost dăruite 160 de ghiozdane cu rechizite copiilor din satele izolate și de la campania filantropică „Bunătatea este crucea pe inimă”.
Președinta Asociației Femeilor Ortodoxe, doamna Ana Săcrieru, a subliniat necesitatea continuării activităților cultural-educative și social-filantropice începute, amintind că „numai faptele pentru celălalt dau măsura creștinismului viu și numai renunțarea la individualism și interes personal, cumulată cu temeinicia educației profunde și a culturii autentice dăruite copiilor, reprezintă cu adevărat dovezi ale iubirii de patrie și ale prețuirii strămoșilor noștri. Transmiterea valorilor definitorii pentru zidirea omului liber și inteligent, pentru asigurarea unei generații viitoare nemanipulabile și așezate în ea însăși și în valorile neamului din care ea provine, nu înseamnă paseism, nu înseamnă întoarcere în trecut, ci este singura soluție pentru ca poporul român să mai aibă un viitor. Pentru aceasta, însă, trebuie să ne pese de viitorul României mai mult decât de interesele personale”, a afirmat doamna Săcrieru.
Programul a mai cuprins lansarea volumelor „Literatura populară. Nereju, Vrancea” și „Spiritualitatea tradițională românească în epoca interbelică”, îngrijite de etnograful Ion Cherciu, o expoziție de lucrări grafice din cele două cărți și o prelegere despre simbolismul pâinii, susținută de etnologul Varvara Buzilă. În acest sens, cercetătoarea a subliniat nevoia de reamintire a funcției simbolice a pâinii și de transmitere către tânara generație a sensurilor uitate, având în vedere amprenta identitară a pâinii ca parte esențială din ethosul românesc.
Antropologul Gheorghiță Geană, referindu-se la exemplificările artistice din folclorul românesc, magistral interpretate de doamna profesoară Maria Murgoci, a arătat că mucenicii noștri și marii voievozi sunt aceia care ne reprezintă în fața lui Dumnezeu. De altfel, ideea a fost filosofic argumentată într-un articol de excepție al antropologului, „Arhetipuri creștine în Miorița”, publicat în Viața Românească, nr. 1-2, 1995. Neamul nostru, „plămădit odată cu creștinismul”, va avea în fața lui Dumnezeu un „criteriu suprem de judecare a evenimentelor și a faptelor din istoria noastră mai veche și mai nouă” („Istoria românilor ca apocatastază”, publicat de antropolog în 2015, în Caietele de la Putna), criteriu asupra căruia, astăzi, „când pare că nu știm încotro ne îndreptăm”, trebuie să fim deosebit de atenți.
Cât despre ceremoniile și datinile de pomenire a celor adormiți, filosoful a amintit teoria fundamentată de domnia sa despre memoria colectivă ca instrument de filosofie a istoriei, motivat de faptul că toate ceremoniile comemorative oferă oamenilor șansa de a-și însuși temporalitatea nu numai fragmentat (trecut, prezent, viitor), ci și ca unitate transcendentală a continuității timpului („Remembering Ancestors: Commemorative Rituals and the Foundation of Historicity”, în History and Anthropology, Volume 16, Number 3, September 2005, pp. 349-361).
Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a apreciat manifestarea drept „un regal cultural” din seria evenimentelor „menite să insufle și să trezească în sufletele noastre sentimentul patriotic și deopotrivă creștin”, „un act de mărturisire a identității noastre creștine și românești”, prin amprentele identitare amintite.
„Să oferim tuturor celor care vor să ne cunoască din sufletul acestui neam și tot ceea ce facem să facem cu demnitate creștină și românească în același timp […], să susținem și să argumentăm adevărul, iar Adevărul nu este decât Unul singur, Hristos Domnul. Din El decurg toate învățăturile sănătoase, numai că oamenii, în general, le alterează pe alocuri și le prezintă ca fiind adevăruri pure. Adevărul este Unul și, în cele din urmă, iese la iveală”, a spus Înaltpreasfinția Sa.
Argumentând necesitatea demnității în vremurile pe care le trăim astăzi, Ierarhul a reamintit cuvântul de învățătură al vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania, care atrăgea atenția asupra diferenței esențiale dintre demnitate și mândrie.
„Starea de umilință sau de smerenie este una interioară, care pornește de la noi spre Dumnezeu în primul rând, în sensul că ne smerim în raport cu Dumnezeu. Umilirea nu trebuie tolerată și demnitatea nu trebuie confundată cu mândria. Atunci când nu ești de acord cu cineva nu înseamnă că ești mândru, ci că susții cu argumente – întotdeauna întemeiate pe valori creștine, pe Evanghelie – nu doar un punct de vedere, ci un crez, un principiu de viață, o valoare. Așa a vrut Mântuitorul Hristos, iar Sfinții Părinți au dovedit-o, de-a lungul veacurilor, în controversele teologice care au urmat”. Aceasta pentru că, inclusiv în ceea ce privește „întoarcerea celuilalt obraz, trebuie să nuanțăm. Mântuitorul Însuși nu a întors obrazul atunci când a fost lovit de sluga arhiereului în Grădina Ghetsimani, ci a întrebat: «Dacă am vorbit rău, dovedește ce este rău, iar dacă am vorbit bine, de ce Mă bați?» (Ioan 18, 23). Deci i-a cerut socoteală. Altfel, există riscul ca unii nu doar să minimalizeze, ci chiar să batjocorească credința noastră, folosindu-se de cuvinte din Sfânta Scriptură. Când ai conștiința vinovăției față de cineva, atunci Mântuitorul Iisus Hristos te îndeamnă să întorci și obrazul celălalt (cf. Matei 5, 39), dar, când ești convins de principiile de viață care izvorăsc din Evanghelia Sa, trebuie să le susții cu demnitate creștină, așa cum au făcut-o eroii credinței – sfinții, eroii neamului și, în general, moșii și strămoșii noștri”, a explicat Arhiepiscopul Ciprian.
Manifestarea culturală a fost realizată în parteneriat cu Șezătoarea Basarabia, Șezătoarea București, Șezătoarea Focșani și Asociația „Platforma civică Împreună”, în cadrul proiectului național România își prețuiește tradițiile.
Asociația Femeilor Ortodoxe din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei numără până în prezent 8000 de membre și desfășoară nenumărate activități culturale, educaționale și social-filantropice. Este continuatoarea formei de organizare a femeilor ortodoxe de pe aceeași rază teritorială a județelor Buzău și Vrancea, din perioada 1927-1948, cunoscută atunci sub denumirea „Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române – filiala Buzău”, înființată în anul 1927 de ierarhul locului din acea vreme, Episcopul Ghenadie Niculescu.
